Presa de stat și dezordinea informațională

„Fake news”- știrile false este un fenomen care nu mai miră pe nimeni. Faptul că știrile false pot intoxica campaniile electorale și pot schimba rezultatul unor alegeri îngrijorează însă Consiliul Europei, care lucrează de ceva vreme la o serie de soluții pentru controlarea fenomenului. Între acestea un raport APCE care cere platformelor online să coopereze cu media publice. În documentul adoptat de APCE și întocmit de deputatul finlandez liberal Petri Honkonen, APCE recomandă statelor membre să întărească serviciile publice de televiziune și radio, iar pe acestea din urmă să coopereze cu platformele online.

Presa de stat și dezordinea informațională

Europa Liberă: Dle Honkonen, 80% dintre europeni consideră „fake news” o amenințare la adresa democrației. Evoluăm de la „știri false” (fake news) la dezordine informațională. Aceasta este ideea principală a raportului Dvs. Care este diferența dintre cele două?

Petri Honkonen: „Vorbim despre aceleași lucruri, „dezordine informațională” este doar termenul științific. Fake news este foarte politizat. Președintele american Donald Trump folosește, de pildă, termenul „fake news” împotriva inamicilor săi politici. Cine este responsabil pentru această dezordine informațională? Foarte mulți actori.

Creșterea în influență a platformelor sociale a schimbat foarte mult mediul comunicațional. Le-a dat posibilitatea acestor noi actori să influențeze piața de informații cu conținut proaspăt. Apoi, state, guverne, companii, toate încearcă să influențeze agenda publică și să producă, din aceasta, știri.”

Europa Liberă: Deci, de la simplul cetățean la politicieni și companii, toată lumea produce într-un fel sau altul fake news. Dar este un efort inconștient sau unii actori o fac strategic?

Petri Honkonen: „Unii o fac inconștient, alții cu strategie. Nu ar trebui să ne temem de acest fenomen, dar trebuie să fim conștienți de el și să îl recunoaștem. Toți cetățenii trebuie să fie conștienți că ceea ce văd, citesc sau aud în media poate fi transmis cu un scop de un anumit actor. Trebuie să recunoască și să citească sau să vadă fără să se lase influențați.”

​Europa Liberă: Astăzi mai toată lumea se comporta ca un jurnalist amator. Scriem conținut pe rețelele sociale, comentăm, distribuim informații. În raportul Dvs subliniați că tocmai de aceea avem nevoie mai mult ca oricând de presa de stat, de serviciile publice de presă, e nevoie să plătim pentru ca ele să funcționeze în continuare. De ce, ar spune cetățenii? Ne luam toate informațiile gratis din online.

Petri Honkonen: „Pentru că serviciile publice de radio și televiziune au standarde etice și profesionale. Pentru că au tradiție, iar toate acestea le oferă o altă perspectivă asupra lucrurilor. Au resursele cele mai bune și cele mai bune posibilități să dezvolte jurnalism de calitate, față de media privată, unde de multe ori există presiuni. Presiunile constau în lupta pentru piață și concurență. Ca atare, în lupta împotriva știrilor false, media publică este cel mai bine echipată.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, în structurile de conducere, media publică are reprezentanți ai partidelor politice. Este adevărat, nu doar unul, ci toate partidele parlamentare. De aceea, nu o dată s-a spus că partidele politice influențează media publică.

​Petri Honkonen: „Din păcate se întâmplă, da. Dar există structuri care veghează la independența televiziunilor și radiourilor publice.”

Europa Liberă: Subliniați în raportul Dvs că media online ar trebui să coopereze cu media publică. În ce sens?

Petri Honkonen: „Calitatea jurnalismului este universală. Metodele prin care un jurnalist profesionist își face treaba sunt universale. Când spun cooperare mă refer la verificarea faptelor, monitorizare, media online ar trebui să verifice dacă declarațiile făcute de politicieni se bazează pe fapte, de exemplu.”