Presa din România: Ce influență mai are Rusia în Moldova?

Presa din România despre impactul propagandei ruse în Moldova

În preajma aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Mădălin Necșuțu publică pe veridica.ro un interviu cu Dumitru Alaiba, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate. Câtă influență mai are Rusia în Moldova, care mai e relația dintre politicienii moldoveni și cei din Transnistria – sunt doar două dintre chestiunile abordate. Invitatul consideră că influența Rusiei e „în scădere clară. Inclusiv din punct de vedere economic, politic, geopolitic etc.”. Totuși, pârghii mai are: existența regiunii transnistrene, „agenți deschiși deja ai Rusiei, inclusiv în Parlament”, „tot felul de instrumente economice, chiar dacă potențialul lor devastator este tot mai mic, precum embargourile economice impuse (...) începând cu vreo 15 ani în urmă, (și) care devastau economia Republicii Moldova”. Nu în ultimul rând propaganda. Întrebat de ce este Moldova atât de vulnerabilă la propaganda rusă, prin comparație cu țările baltice, Dumitru Alaiba răspunde: „nu avem calitatea instituțiilor care există în țările baltice. De exemplu, Sputnik nu există în țările baltice”. Referitor la Transnistria, consideră că nu mai e nici urmă de conflict interetnic, de vreme ce în ultimele scrutinuri alegătorii din regiune au fost folosiți masiv de partidele de stânga. „Atunci când hoții de pe ambele maluri ale Nistrului au interese comune și când au anume tranzacții, ei găsesc limbă comună.(...) Transnistria nu este o problemă, este o schemă de corupție care durează deja de 30 de ani și generații întregi de politicieni de pe ambele maluri ale Nistrului au făcut miliarde pe această așa-zisă problemă. (…)Dacă scoți corupția din context, eu sunt convins că din așa-zisa «problemă transnistreană» nu rămâne nimic. Absolut nimic”. Referindu-se la evoluția mentalităților în societate, deputatul PAS spune că „cetățeanul de aici știe foarte bine să facă diferența dintre bine și rău” și că a dovedit-o în această vară, dar și la prezidențialele din 2016 când, „dacă n-ar fi fost schemele lui Plahotniuc și minciunile legate de 30.000 de sirieni care vor fi aduși în Republica Moldova, Maia Sandu ar fi câștigat”.

Pe G4Media, Mădălin Necșuțu rezumă concluziile sondajului de opinie realizat de CBS – Research, la comanda Centrului de Informare și Documentare NATO, în care Rusia apare ca cea mai mare amenințare la adresa securității Republicii Moldova.

SpotMedia.ro postează interviul Ioanei Ene-Dogioiu cu președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu. Fostul ministru de externe pledează pentru deschidere a autorităților române față de primirea de refugiați afgani – în speță, a celor care au colaborat cu militarii români. „Nu ne putem închide ca țară pe subiectul Afganistan”, spune Diaconescu. Mai ales că : „Neglijarea temei afgane se poate întoarce ca un bumerang politic”. Această chestiune se leagă de lipsa de cooperare între statele europene. Poziții diferite, avioane separate cu care își extrag cetățenii și colaboratorii afgani ai fiecărui stat în parte. Este dezamăgit de abordările de la reuniunea G7 : dacă să izoleze Afganistanul și să-l supună unui regim de sancțiuni („deci nu ar mai avea acces la niciun fel de sprijin umanitar”), sau să recunoască o anumită legitimitate a talibanilor. „Ambele decizii au costuri importante, spune Cristian Diaconescu, dar întrebarea este dacă vor reuși să stabilească o poziție comună. Dacă nu, semnalul transmis mișcărilor extremiste va fi: priviți ce pot occidentalii când este vorba despre proiecția la distanță a forței și drepturilor și libertăților fundamentale!”