Pe scurt
- Peste 20 de state participă la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, lansat de Donald Trump pentru reconstrucția Gazei.
- R. Moldova nu participă, iar vecina ei România este reprezentată ca „observator” de președintele Nicușor Dan, unul dintre puținii lideri UE prezenți.
- Statele participante au anunțat angajamente financiare de peste 5 miliarde de dolari pentru fondul de reconstrucție și pentru constituirea unei Forțe Internaționale de Stabilizare.
- Inițiativa este întâmpinată cu scepticism de mai multe puteri occidentale și de Vatican.
Evenimentul reunește Albania, Argentina, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Bahrain, Bulgaria, Cambodgia, Croația, Cipru, Cehia, Egipt, El Salvador, Uniunea Europeană, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, India, Indonezia, Israel, Italia, Japonia, Iordania, Kazahstan, Kosovo, Kuweit, Mexic, Mongolia, Maroc, Țările de Jos, Norvegia, Oman, Pakistan, Paraguay, Polonia, Qatar, Republica Coreea, România, Arabia Saudită, Slovacia, Elveția, Thailanda, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit, Uzbekistan, Vietnamdin peste 20 de țări. Potrivit unor surse, vor participa 45–47 de state și un reprezentant al UE. Multe dintre ele au doar statut de observator.
Prima reuniune este marcată de absența unor puteri occidentale majore și de controverse privind mandatul și finanțarea noii entități.
Republica Moldova nu a fost invitată la reuniune și nu are niciun reprezentant.
România este reprezentată de președintele Nicușor Dan, cu statut de observator, fiind unul dintre puținii lideri din UE prezenți personal.
Într-un interviu la Radio România Actualități, marți, președintele României a precizat că la această primă reuniune se va discuta exclusiv despre Gaza.
„Noi suntem interesați de un context internațional de pace în toate regiunile globului. Suntem foarte interesați de a ne menține legătura privilegiată cu Statele Unite ale Americii, care este un pilon important de securitate pentru România”, a declarat Nicușor Dan.
Cum a fost creat Consiliul pentru Pace și care este mandatul său
Consiliul pentru Pace a fost lansat oficial la 23 ianuarie, în marja reuniunii Forumului Economic Mondial de la Davos. Inițiativa a fost prezentată drept parte a unui plan mai amplu pentru Gaza, plan care a stat la baza unui armistițiu fragil convenit în octombrie între Israel și Hamas.
Potrivit Casei Albe, noul organism ar urma să coordoneze reconstrucția și eforturile umanitare din Gaza, dar și să supravegheze o administrație temporară a teritoriului.
Ulterior, Donald Trump a indicat că mandatul ar putea fi extins pentru a aborda și alte conflicte globale, ceea ce a alimentat temeri că această structură ar putea rivaliza cu Organizația Națiunilor Unite.
Copii palestinieni pe ruinile unei moschei distrusă în cei doi ani de război din Gaza. (11 februarie 2026)
Unul dintre anunțurile-cheie ale reuniunii este angajamentul statelor participante de a contribui cu peste 5 miliarde de dolari pentru un fond destinat reconstrucției și asistenței umanitare în Gaza.
Potrivit unor oficiali americani, suma ar include contribuții substanțiale – de ordinul miliardelor – din partea unor aliați din Golf, precum Emiratele Arabe Unite și Kuwait.
Totuși, necesarul estimat pentru refacerea teritoriului depășește cu mult această sumă.
Evaluările ONU indică un cost de aproximativ 70 de miliarde de dolari pentru reconstrucția completă a infrastructurii distruse.
Forța Internațională de stabilizare și problema dezarmării Hamas
Un element central al planului în 20 de puncte propus de administrația Trump pentru Gaza este constituirea unei Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF), menită să sprijine menținerea ordinii în Gaza în perioada de tranziție.
Mai multe state ar fi dispuse să trimită trupe. De exemplu, Indonezia, cea mai populată țară predominant musulmană din lume, a anunțat disponibilitatea de a contribui cu 8.000 de militari.
Cu toate acestea, desfășurarea efectivă a forței este condiționată de dezarmarea Hamas și de retragerea armatei israeliene din teritoriu – chestiuni asupra cărora nu s-a ajuns la un acord.
Un oficial american a recunoscut că procesul de demilitarizare ridică dificultăți serioase și că negocierile sunt dificile.
Gaza după doi ani de război: bilanțul victimelor și criza umanitară
Conflictul a avut un impact devastator asupra populației din Gaza.
Un studiu publicat în revista medicală The Lancet estimează că, în primele 16 luni ale războiului, peste 75.000 de persoane au fost ucise, cu aproximativ 25.000 mai mult decât cifrele anunțate anterior de autoritățile locale.
Gaza Ciy la începutul lunii sfinte a Ramadanului, pe 18 februarie 2026.
Cercetarea arată că 56% dintre victimele violențelor au fost femei, copii și vârstnici, iar între 3% și 4% din populația Fâșiei Gaza ar fi murit violent până la începutul lui ianuarie 2025.
Autorii subliniază existența unui număr semnificativ de decese indirecte, cauzate de malnutriție sau de lipsa tratamentelor medicale.
Ajutorul umanitar rămâne sever limitat, iar lista bunurilor considerate „cu dublă utilizare” – inclusiv numeroase materiale de construcție – continuă să blocheze eforturile de reconstrucție.
Critici și scepticism internațional
Inițiativa lui Donald Trump a fost întâmpinată cu scepticism atât în Orientul Mijlociu, cât și în Europa.
Vaticanul, condus de Papa Leon al XIV-lea, a refuzat invitația de a adera la Consiliu, decizie calificată de Casa Albă drept „profund regretabilă”.
Uniunea Europeană nu s-a alăturat Consiliului în calitate de membru, invocând nelămuriri privind statutul și mandatul acestuia.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declinat invitația, trimițând-o în schimb pe comisarul Dubravka Suica, cu statut de observator.
Marile puteri europene – Franța, Germania, Regatul Unit și Spania – au refuzat să devină membre.
În schimb, Ungaria și Bulgaria s-au alăturat oficial Consiliului, alături de Albania și Kosovo.
România participă la reuniunea inaugurală în calitate de observator, alături de Italia, Grecia și Cipru, însă fără drept de vot în procesul decizional.
Există îngrijorări legate de componența Consiliului, în care Israelul este membru, însă nu există reprezentare palestiniană directă.
În plus, invitațiile adresate unor lideri precum Beniamin Netanyahu și Vladimir Putin – ambii vizați de mandate ale Curții Penale Internaționale – au amplificat controversele legate de noua structură.
Articolul a fost preluat de la Europa Liberă România. El folosește și informații oferite de Reuters, AFP.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te