Procurorii cercetează fraude de sute de milioane la Calea Ferată din Moldova

Pentru a da un nou un impuls investigațiilor în dosarul delapidărilor de la Calea Ferată din Moldova, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale a anunţat că va coopta inspectori fiscali şi angajaţi de la Inspecția Financiară. Schemele anchetate de oamenii legii pentru perioada 2015-2019 ar demonstra prejudicii aduse întreprinderii de stat de 250 de milioane de lei, dar sumele fraudate ar fi mai mari, de peste un miliard de lei, potrivit directorului general al CFM, Oleg Tofilat, dar şi a unei comisii parlamentare de anchetă din acest an.

Procurorii cercetează fraude de sute de milioane la Calea Ferată din Moldova

Cauza penală despre care amintesc procurorii a fost începută în ianuarie 2020, când deja se vorbea despre datorii de sute de milioane de lei care ar fi fost create artificial. Una dintre explicaţii era managementul defectuos, potrivit mai multor experţi, care a durat ani la rând, generat de numirea directorilor pe criterii de politice. Apoi, s-a invocat faptul că intenţionat s-ar fi urmărit forţarea falimentului.

Oamenii legii nu oferă prea multe detalii despre cei puşi sub învinuire şi nici despre factologia ce li se impută. Reprezentanţii instituţiei au spus că au nevoie de specialişti în finanţe pentru a efectua mai multe verificări la acest capitol.

În luna aprilie anul curent, o comisie specială de anchetă pe platformă parlamentară a stabilit metodele de fraudă la Calea Ferată, evaluând un prejudiciu total de 1,6 miliarde de lei în perioada 2010-2020. Deputatul PAS Radu Marian a făcut parte din acea comisie şi precizează că multe din datele raportului se conţineau în concluziile Curţii de Conturi. După părerea lui, atât timp cât mai multe pretinse ilegalităţi sunt documentate şi probate de instituţii ale statului abilitate nu înţelege de ce procurorii avansează pe anchetă mai lent. Ori conform legii, Curtea de Conturi remite procuraturii rapoartele sale, doar că apărătorii de stat nu ar reacţiona atunci când legea îi obligă, crede Radu Marian.

„Atâtea lucruri s-au întîmplat la CFM, atâtea nereguli s-au invocat, nu doar în raportul comisiei de anchetă, dar şi în rapoartele Curţii de Conturi. Cred că sunt două motive: 1 lipsa de voinţa politică. Bun, acum văd că s-a început sau cel puţin s-a dau un mesaj că investighează, analizează, eventual sunt şi anumiţi bănuiţi. Asta este bine cumva. Al doilea motiv este probabil şi lipsa de capacităţi, sunt atât de multe dosare şi documente de analizat, din care cauză se mişcă greu lucrurile. Foarte tare sper doar că acest anunţ care a avut loc recent, pe care procuratura l-a făcut să aibă şi o finalitate”.

Acelaşi raport al comisiei parlamentare a constatat că pe durata unui deceniu dinpeste 40 de dosare penale pornite de procuratura în cazul CFM, doar şase s-au terminat cu condamnări, în jumătate din cazuri investigaţiile au fost suspendate sau clasate, restul erau în lucru.

Directorul general al CFM, Oleg Tofilat, aflat în funcţie de jumătate de an, declară că este deschis şi că lucrează cu oamenii legii, astfel ca mai multe pretinse abuzuri să ajungă în instanță. Ca şi Radu Marian, Tofilat spune că vrea să vadă finalitate măcar pe unele dosare penale.

„Evaluarea de 1,2 miliarde de lei eu am făcut-o încă cu mult înainte de a veni la Calea Ferată, fiind un exponent al societății civile mai degrabă. Procuratura nu poate lucra în bază de presupuneri sau evaluări, procuratura trebuie să lucreze în baza unor probe certe. De aceea, probabil, suma de care spune procuratura este pe ceea ce există probe mai concludente, iar oricare alte evaluări – fie ce aș spune eu, fie ce ar spune comisia parlamentară –, acestea sunt lucruri mai greu de probat în instanța de judecată.

Prejudiciul din punct de vedere economic este diferit de prejudiciul din punct de vedere juridic. Juridic poți proba că, de exemplu, dacă un bun care putea fi procurat, să zicem, cu 100 de lei a fost procurat cu 250 de lei, atunci prejudiciul ar fi 150 de lei. Eu clar că simplific lucrurile, dar cam acesta-i principiul, pe când economic ar fi așa: dacă costul transportării este de 5 euro/tonă, iar noi artificial l-am mărit până la 7 sau la 8 euro/tonă, deci o bună parte din clienți pur și simplu au plecat de la Calea Ferată, au trecut pe transportul auto. În cazul dacă era 5 euro/tonă, Calea Ferată ar fi însușit 10 milioane de încasări, iar când s-a trecut la 7 euro/tonă au fost încasate în loc de 10 numai 6 milioane, respectiv 4 milioane s-au pierdut. Și ținând cont și de costul specific de transportare, se poate de spus că Calea Ferată a primit un profit marginal de 2,5 milioane pe când trebuia să încaseze 4,5 milioane. Eu vreau să văd finalitate măcar la ceva dosare”.

Potrivit datelor statistice, volumele mărfurilor transportate de CFM, cel mai profitabil sector al căilor ferate, a scăzut din 2010 în 2020 de patru ori, în același timp transportul rutier şi-a dublat cantităţile transportate, devenind mai rapid şi mai competitiv. În spatele acestor evoluţii de pe piaţă ar putea fi şi elemente conexe cu anchetele aflate pe masa procurorilor, sugerează surse apropiate anchetei.