Ramona Strugariu: În timp ce la Bruxelles Vlad Plahotniuc scria editoriale, în R. Moldova se spălau bani (VIDEO)

Eurodeputata Alianței USR-PLUS, Ramona Strugariu este vicepreşedintă a Delegației la Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Republica Moldova. Aflată la Chişinău, ea a declarat Europei Libere că Republica Moldova trebuie sprijinită puternic pe drumul ei european, oferindu-i-se asistență macrofinanciară, asistență tehnică, monitorizare şi sprijin pentru accelerarea reformei sistemului de justiție şi asigurarea independenței acestuia, dar se arată dezamăgită de debarcarea guvernului Sandu.

Un interviu cu eurodeputata Alianței 2020 USR Plus, membră a Grupului Renew Europe

Europa Liberă: De acolo, de la Bruxelles, cum se vede actualmente dosarul Republica Moldova?

Ramona Strugariu: „În lumina ultimelor evenimente, se vede prost, în sensul în care a existat așa, o gură de aer proaspăt foarte puternică cu guvernul Maia Sandu sau deblocarea prin niște mecanisme, s-au avansat niște bani și foarte multă încredere. Discutam, chiar era o dezbatere patronată de dl Andrius Kubilius, preşedintele Adunării Parlamentare Euronest, în legătură cu progresele din Parteneriatul Estic, și a venit vestea că a căzut Guvernul din Moldova pe un SMS chiar în timpul acelei dezbateri. Reacția din sală a fost foarte puternică și oarecum de șoc. Deci, nu se vede bine, nu avem de ce să punem mai multe perechi de mănuși și să nuanțăm, pentru că e un semn serios de îngrijorare.”

Europa Liberă: Dar această îngrijorare nu înseamnă că nu ar putea să existe evoluții pe dimensiunea cooperării moldo-comunitare? Pentru că cei de la Bruxelles spun că, dacă autoritățile R. Moldova sunt hotărâte să respecte prevederile Acordului de Asociere, pe care l-au semnat în 2014, dacă sunt hotărâte să promoveze reformele, relația va continua să fie una normală.

Ramona Strugariu: „Categoric, da. În măsura în care își asumă și chiar discutăm despre livrabile pe agenda de asociere și pentru aceste reforme. În mod clar: condiționalitățile sunt stricte. Acesta este și mesajul: vor funcționa în continuare, dacă autoritățile își asumă cu adevărat această agendă și arată că sunt dispuse să respecte condiționalitățile, evident că continuăm colaborarea. Dar în sine este un semnal foarte prost să prăbușești guvernul pe chestiunea numirii procurorului general. Pentru agenda de justiție acesta a fost un semnal că, dimpotrivă, nu prea există din partea unui segment din coaliția de guvernare angajament pentru reforma justiției.”

Europa Liberă: Iată că R. Moldova are un procuror general, începând cu ziua de astăzi. Atât el, cât și șeful statului, și șeful executivului au promis că pe agendă prioritară rămâne a fi reforma justiției. Când ziceți că așteptați rezultate, la ce vă referiți?

Ramona Strugariu: „La lupta împotriva corupției, combaterea spălării de bani, recuperarea prejudiciilor, transparentizare, procese de numire corecte, tot ce ține de fapt de respectarea statului de drept în fiecare dintre statele atât partenere, cât și statele membre ale Uniunii Europene. La audierile pe care le-a avut fostul ministru al justiției cu acești candidați pentru funcția de procuror a existat o întrebare din partea fostului ministru al justiției pentru actualul procuror general și întrebarea a fost: dacă veți ajunge procuror general, sunteți pregătit să demarați anchete cu informațiile pe care le aveți și în măsura în care este cazul, bineînțeles, anchete și dosare pentru politicieni, indiferent de partid, dacă știm și avem aceste informații și factual elementele pentru aceste dosare? Și răspunsul a fost „da”. Acum e momentul în care discutăm de livrabile, să vedem pe rezultate dacă actualul procuror general cu foarte multele informații care există va demara aceste dosare.”

Europa Liberă: Pentru R. Moldova era și rămâne important ca justiția să nu mai fie la cheremul politicului. Cel puțin, actualii cârmaci așa spun, că vor lăsa să fie independente organele de drept, să-și facă treaba ca la carte și să nu ia apărarea nimănui în funcție de culoarea politică.

Eurodeputata Ramona Strugariu: noul procuror general are șansa să arate că nu există ingerințe politice în justiție

Ramona Strugariu: „Da, mai ales că actualul procuror general înțeleg că a avut un trecut politic, există deja semne de întrebare în acest sens și e o oportunitate să arate că nu există ingerințe ale politicului în justiție. Să fie clar: nu trebuie să existe ingerințe ale politicului justiție nicăieri în lume și nicăieri în Uniunea Europeană, pentru că vorbim despre stat de drept și nu vorbim despre separarea puterilor în stat, pur și simplu. Și dincolo de asta nu mai avem ce nuanțe să mai punem în discuție.”

Europa Liberă: Maia Sandu, fosta șefă a executivului a reușit să deblocheze asistența financiară din partea Uniunii Europene care fusese înghețată pe timpul guvernării democrate. Vor continua să vină acești bani? Unii spun că odată ce s-a schimbat titulatura guvernului din pro-european mai degrabă în pro-rus e pusă sub semnul întrebării această asistență financiară.

Ramona Strugariu: „Nu vin bani fără respectarea strictă a condiționalităților. Am avut o întâlnire în cadrul delegației, am avut niște discuții, erau reprezentanții Comisiei acolo, am pus această întrebare exact așa cum ați formulat-o.

Pentru următorii bani înțeleg că mai există o condiționalitate de îndeplinit, iar pentru a treia tranșă răspunsul a fost: „Să vedem”, referindu-se exact la modul în care în etapa următoare noul guvern va înțelege să-și asume respectarea acestor condiționalități.”

Europa Liberă: Dar se pare că noul guvern încearcă să caute alternative, știind bine că, dacă nu vor veni bani din partea Uniunii Europene, ar putea să găsească alte destinații și iată că prima vizită pe care a efectuat-o premierul Chicu la Moscova a și adus vestea că de acolo ar putea să fie accesată o linie de creditare în valoare de 500 de milioane de dolari.

Ramona Strugariu: „Eu le urez succes în acest demers, având în același timp foarte clar realitatea unor alte momente din trecut în care s-au promis mulți bani de la Moscova. Aproximativ acum 10 ani a existat episodul Voronin în care se promiteau mulți bani de la Moscova, anul trecut a existat o altă promisiune de bani de la Moscova. Sigur că promisiunile sunt multe, sigur că acești bani vin cu condiționalități geostrategice și geopolitice evidente pe care eu nu cred că guvernul ar trebui să le accepte și pe care sub nicio formă cetățenii nu sunt pregătiți să le aștepte pentru că, pe de o parte, discutăm despre o populație care are 65 la sută grad de încredere în UE și, pe de altă parte, discutăm factual despre faptul Uniunea Europeană este principalul partener comercial al R. Moldova. Acolo sunt niște angajamente, sunt niște schimburi comerciale cu elemente care chiar favorizează R. Moldova și ajută la dezvoltarea R. Moldova cu date și cifre. Dincolo de asistența macrofinanciară avem foarte multe tipuri de proiecte în care este angajată Uniunea Europeană în R. Moldova pentru sprijinirea societății civile, programele ERASMUS, care au rezultate foarte bune și care cresc în continuare pentru R. Moldova. Și am văzut astăzi la reprezentanță chiar o hartă a tuturor proiectelor finanțate direct către comunitățile locale de către Uniunea Europeană. Deci, acolo nu sunt promisiuni, acolo sunt fapte, sunt date concrete și cred că ar trebui să diseminăm poate mult mai mult un efort pe care ar trebui să-l facă suplimentar Uniunea Europeană în a și detalia tipurile de sprijin pe care le acordă oamenilor și Moldovei, și nu guvernelor tranzitorii, pentru că acolo cred că sunt clare lucrurile. Și să vorbim, la rândul nostru, mai mult despre asta.”

Europa Liberă: Igor Dodon în ultimul timp în calitate de șef de stat promite să promoveze o politică echilibrată având relații bune și foarte bune atât cu Estul, cât și cu Vestul. El a reușit deja să facă vizite la Bruxelles. Sunt credibile declarațiile pe care le face președintele R. Moldova?

Ramona Strugariu: „Mi-e greu să spun că sunt credibile. Prima vizită a lui Chicu a fost la Moscova, nu a fost la Bruxelles. Primele vizite ale Maiei au fost la București și la Bruxelles, apropo de mesajele politice pe care le transmit într-o direcție sau în alta. Rămâne de văzut cum dezvoltă și cum întărește președintele aceste relații, dar apropo de felul în care a căzut guvernul, de exemplu, îmi vine foarte greu să cred că un guvern se poate face în 48 de ore și dintr-odată există o altă agendă de priorități politice. Eu cred că acest guvern a fost pregătit și președintele are o implicare și jumătate sau mai mult din consilierii președintelui sunt acum membri ai noului guvern. Deci, la capitolul de credibilitate putem spune că sunt semne de întrebare.”

Europa Liberă: Experții deseori acreditează ideea că într-un fel și Bruxelles-ul ar trebui să-și asume vina pentru că nu oferă această perspectivă clară de integrare europeană și de aici și cetățenii rămân dezamăgiți, pentru că nu se știe când R. Moldova va putea, cel puțin, să ajungă la Bruxelles cu o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Nu e cazul să-și schimbe și Bruxelles-ul politica în raport cu cel puțin țările din Parteneriatul Estic, pentru că s-a vorbit mult despre o perspectivă clară pentru țările din Balcani?

Ramona Strugariu: „Eu cred că Bruxelles-ul păstrează această perspectivă și au fost discuții recente apropo de prioritățile noii Comisii. Și am văzut-o pe Ursula von der Leyen la întrunirea de la Strasbourg chiar săptămâna trecută cu acel mesaj în momentul în care a venit și a prezentat Colegiul comisarilor, iar ea a spus foarte clar că ușa Europei rămâne deschisă, pentru că au existat tot felul de discuții și de speculații. Există și acest mesaj cum că blocăm perspectiva aderării, or sunt discuții, dar în momentul în care ne așezăm pe argumente, mesajul logic după prezentarea argumentelor este că da, rămâne Europa deschisă, dar cu respectarea unor reguli, cu respectarea unor condiționalități, cu toată etapizarea din Acordul de Asociere. Eu chiar cred că există o perspectivă europeană pentru R. Moldova – o dată.

A doua oară: nu cred că ar investi Bruxelles-ul și nu cred că s-ar angaja și nu cred că ar dinamiza anumite procese dacă nu ar crede, la rândul lui într-o asemenea perspectivă. Să nu uităm că în România au fost foarte multe suspiciuni, am trecut prin niște etape la început, după aceea a existat un acord și o înțelegere politică a faptului că trebuie să fim în Uniunea Europeană și de la momentul 1995, de la momentul Snagov și până la momentul aderării totuși au trecut niște ani. Și s-au făcut niște eforturi mari, dar până la urmă, în pofida reacțiilor unor state membre sau ale scepticilor de serviciu, România a ajuns un stat membru al UE.”

Europa Liberă: Adevărul e că a existat un consens larg în societatea română de atunci. La Snagov toți liderii politici au căzut de acord că România trebuie să facă parte din acest club paneuropean, pe când la Chișinău totuși rămân dezbinate inclusiv forțele politice, pentru că unele văd mai degrabă avantajele de pe urma apropierii de Rusia, altele din contra cred că doar sprijinul și parcursul european ar putea să salveze R. Moldova de corupție, de sărăcie, de alte metehne.

Ramona Strugariu: „Faptul că a căzut Guvernul Sandu la modul la care s-a întâmplat ar trebui să ne tragă un semnal foarte serios de alarmă și să dea acest mesaj de unitate a forțelor politice cu adevărat pro-europene, pentru că să fim onești, am avut guvernări ale R. Moldova care au dat acest mesaj de pro-europenism și de angajare pe drumul european și între timp au dispărut niște miliarde. În timp ce la Bruxelles Vlad Plahotniuc scria editoriale în Politikon și venea să dialogheze cu dl Weber despre viitorul european al Moldovei, în R. Moldova realitatea era că se spală banii și dl Vlad Plahotniuc este de fapt un oligarh care deține monopolul presei și care face orice altceva, numai politici pro-europene și numai respectarea statului de drept nu. Deci, la rândul lui, Bruxelles-ul a trecut prin niște etape, chiar poate a avut încredere în anumite mesaje, dar ele nu s-au concretizat.

Sincer spun și poate că este clar momentul ca forțele politice cu adevărat pro-europene și care chiar cred că această încredere a cetățenilor într-o R. Moldova europeană este reală și care cetățeni merită acest parcurs european să se așeze la masă și să înceapă dialogul. Nu se poate construi pe orgolii și nu se poate construi pe structuri polarizate și pe clustere în care oamenii își pun poate interesele imediate pe masă, perspectiva este a interesului cetățenilor care aleg acești politicieni.”

Europa Liberă: Am reținut și declarația pe care o făcea Traian Băsescu, europarlamentar și d-lui, fost lider de la Cotroceni, în cadrul ședinței în plen a Parlamentului European, spunând că la Chișinău, în Parlamentul R. Moldova ar trebui cel puțin două forțe care se declară pro-occidentale – și s-a referit la Blocul ACUM și Partidul Democrat – să se întâlnească și să vadă dacă nu cumva e momentul să se gândească la crearea unei majorități.

Ramona Strugariu: „Eu personal nu sunt de acord cu dl Băsescu exact din cauza episodului pe care tocmai îl relatam când dl Filip și dl Plahotniuc au fost să dialogheze la Bruxelles pe tema viitorului european al Moldovei, dl Filip era la colțul mesei și dl Plahotniuc la mijlocul mesei. Acestea nu sunt detalii cunoscute public, dar realitatea echilibrului de putere și a felului în care este practic diseminată ea în Partidul Democrat și cum au funcționat lucrurile este aceasta. Și trebuie văzut dacă poți să discuți cu niște oameni sau poți să discuți cu o structură politică reală și implicată. Eu mai degrabă în loc să pierd timpul așa, m-aș gândi cum să generez forțe politice noi și curate și care să-și asume cu adevărat agenda și care chiar să de gândească că nu furtul e soluția pentru evoluția politică a partidelor, că oamenii sunt, dincolo de nuanțele politice, în principal preocupați să nu se mai fure banii, să aibă un trai decent, să aibă acces la resurse și să poată să aibă cu adevărat această perspectivă până la urmă. Zic s-o luăm pe etape, să nu mai furăm, să ne gândim la construcția unor forțe politice care nu au trecut prin această sagă a minciunilor și a falselor mesaje pro-europene și de aici încolo mai departe să construim realitatea politică.”

Europa Liberă: Greu își construiește credibilitatea un lider din spațiul post-sovietic la Bruxelles?

Ramona Strugariu: „Credibilitatea înseamnă rezultate.”

Europa Liberă: De ce v-am pus această întrebare? Pentru că l-am întrebat aici, în studioul Europei Libere, pe premierul Chicu de ce a ales să meargă mai întâi la Moscova și de ce nu a preferat să ajungă mai întâi la Bruxelles și a spus că de la Bruxelles nu a avut invitație.

Ramona Strugariu: „Eu nu știu dacă te aștepți să ai invitație de la Bruxelles după ce prăbușești guvernul. Să fim serioși! Adică s-a așteptat cineva să fie primit cu flori la Bruxelles sau invitat la Bruxelles după ce s-a întâmplat? Asta nu! Eventual să transmită un mesaj către Bruxelles în care să spună, nu știu, „ne cerem scuze”, deși e foarte puțin probabil că s-a întâmplat vreodată asta, sau „vă asigurăm că vom face tot posibilul...”. Nu, nu, semnalul a fost clar că sunt agende diferite. De aici încolo, Bruxelles-ul nu vrea să închidă dialogul, dar așteaptă pașii concreți pe această agendă europeană. Eu însămi în momentul în care am venit aici mi-am propus să nu mă întâlnesc cu reprezentanți ai guvernului, ci să mă întâlnesc cu oamenii și cu societatea civilă și să dau un mesaj de încredere și că există parteneri reali ai R. Moldova la Bruxelles pentru acest parcurs și nu am lansat invitația guvernului la dialog, pentru că sunt realmente – așa cum sunt foarte mulți oameni de acolo – și îngrijorată, și supărată de ce s-a întâmplat și există chiar motive serioase ale acestei supărări.

Maia Sandu a adus finanțarea pe încredere și oamenii din echipa ei guvernamentală s-au dus acolo cu date, cu un mesaj pozitiv, cu o agendă reală de guvernare și au convenit. Și asta s-a putut întâmpla în doar câteva luni! Este complet iresponsabil să arunci în aer tot acest parcurs peste noapte pentru niște ambiții politice care nu au legătură cu parcursul Moldovei pe drumul spre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Europarlamentarii USR-PLUS care sunteți la Bruxelles, cum veți pleda cauza R. Moldova acolo, la UE?

Ramona Strugariu: „Așa cum vedeți că diseminez acest mesaj și aici, cu foarte multă susținere pentru R. Moldova și cu foarte multă încredere că putem să continuăm acest parcurs european. În același timp, cu mesajul că trebuie să respectăm agenda de asociere, ca să avem o agendă reală de integrare.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru cetățenii R. Moldova? Mulți dintre ei încă sunt cu gândul la străinătate, acolo unde se află deja un milion de cetățeni ai R. Moldova. Ce mesaj aveți pentru cei care sunt derutați, pentru care iarăși cred că R. Moldova a revenit la varianta zero, de unde s-a pornit tot acolo a ajuns? Ce le transmiteți? Ce sugestii aveți?

Ramona Strugariu: „Cu foarte mare onestitate că ei sunt, d-lor sunt cei care stabilesc agenda țării și drumul ei. Asta este o realitate pe care niciun fel de agendă prestabilită a lui Putin nu o poate deturna, dacă privesc în jurul lor și înțeleg importanța de a-și construi și de a se angaja până la urmă în construcția acestui viitor fără furt, cu respectarea statului de drept, pentru că eu cred că sunt oameni care dacă votează un partid sau altul până la urmă ei își doresc aceleași lucruri: își doresc să nu se mai fure, își doresc să trăiască decent, își doresc să fie parte a programelor pe care le are Uniunea Europeană și în materie de educație, și în materie de schimburi culturale și schimburi economice ș.a.m.d.; să nu mai creadă în minciuni, ci să creadă în ei și în capacitatea lor de a decide agenda asta pentru R. Moldova. Pentru că se poate și există acest nivel de încredere și am văzut-o și noi, la rândul nostru, și a văzut-o USR-PLUS, de exemplu în alegeri, când a făcut campanie la firul ierbii și a mers și a discutat cu oamenii și le-a explicat aceste lucruri. Iar asta cumva ar trebui s-o facă cu multă responsabilitate și politicienii, să le explice, pentru că eu cred că pot să-și găsească acolo susținerea necesară pentru acest proiect. În oameni am încredere, cea mai mare încredere o am în ei și în capacitatea lor de a-și decide drumul.”

Europa Liberă: Și vă întrebam și despre un mesaj pentru cei aproape un milion de cetățeni ai R. Moldova care se află peste hotare...

Ramona Strugariu: „Diaspora, eu știu povestea diasporei, pentru că România din rândul statelor membre este statul membru cu cea mai mare diasporă plecată. Dacă ați văzut ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale, dar și la alegerile parlamentare, nu numai la cele prezidențiale, diaspora și-a asumat foarte bine acest rol de lider în ceea ce privește angajamentul și importanța votului. Eu vreau să le spun celor plecați și chiar citeam, era o analiză foarte interesantă apropo de veniturile pe care le trimite diaspora moldovenească acasă versus la remitențele că au depășit mult finanțările Rusiei, apropo de sursele de bani care vin numai dinspre Rusia și e un fals. Unu: să nu se întoarcă niciodată cu spatele la țara din care au plecat și să se gândească că mesajul lor și angajamentul lor de vot poate să fie un stimul extraordinar și o speranță foarte mare pentru oamenii rămași acasă. Și doi: să continue să construiască aceste punți. Eu nu le cer și nu le spun, așa cum nu le-am spus nici oamenilor din diaspora – și eu am fost româncă diasporeană – „întoarceți-vă mâine acasă să schimbăm lucrurile”.

Poate unii dintre ei nu se întorc fizic mâine, dar există foarte multe punți pe care le pot construi, iar la modul cel mai... bine, e o proiecție. Dacă milioanele celea plecate chiar s-ar întoarce serios și și-ar propune să se întoarcă în țară și să voteze în țară, chiar s-ar schimba lucrurile peste noapte. Dar de acolo de unde sunt să construiască perspectiva întoarcerii, efectiv să înceapă să construiască această perspectivă a întoarcerii. Pentru că se poate și am văzut-o efectiv în ceea ce se întâmplă...”

Europa Liberă: Și pe finalul acestei discuții: relația bilaterală Chișinău-București cum ar trebui să avanseze?

Ramona Strugariu: „Mult mai solid, pe proiecte concrete, pe conectare energetică, pe infrastructură, pe proiecte dedicate comunităților. Bucureștiul e momentul să aibă o strategie mult mai implicată pentru R. Moldova și să facem cumva în oglindă în dimensiunea relațiilor bilaterale proiecte și lucruri pe care le poate face și Uniunea Europeană și dezvolta financiar, dar să începem azi, de astăzi să le facem noi, mai serios și mai angajat.”

Europa Liberă: Declarații se fac foarte multe și sunt frumoase, dar până a se ajunge la fapte, calea e destul de lungă. De ce? E mare birocrația, e multă neîncredere între parteneri? Ce se întâmplă?

Ramona Strugariu: „Pentru că, după cum știți, și România a trecut prin niște convulsii politice. La rândul nostru am avut această agendă a deturnării statului de drept și a justiției, pentru că există evoluții în fiecare societate, indiferent dacă este sau nu este un stat membru, în care nu politicienii au fost cei care până la urmă au câștigat, ci chiar oamenii, societatea civilă, asociațiile magistraților care au luptat pentru justiție. Nu coincid de fiecare dată interesele politicienilor cu cele ale cetățenilor, dar ceea ce s-a întâmplat, de pildă, în România a demonstrat că a fost mai puternică vocea cetățenilor și a fost mai importantă vocea magistraților și a societății civile. Deci, agenda politică până la urmă, așa cum spuneam, tot cetățeanul reușește, fie că durează mai mult, fie că durează mai puțin să o impună. Și avem un guvern liberal, și avem o forță politică nouă, nouă – USR-PLUS – care chiar este foarte angajată în niște proiecte noi și, apropo de stratageme, chiar avem o strategie pentru R. Moldova, pe care sperăm s-o aducem la nivel de guvernare pe masă și s-o și implementăm, apropo de promisiuni. Sigur că există perspective și cred că sunt mai clare acum, eu chiar cred că sunt mai clare acum bunăvoințele politice de la București decât au fost vreodată. Deci, e momentul să facem și pași.”