Linkuri accesibilitate

Violența în familie - între legi bune care nu funcționează și moravuri bine înrădăcinate (VIDEO)


Imagine generică

Zisa înțelepciune populară, ca o debara, adăpostește tot felul de ciudățenii filosofice. „Femeia e ca ușa - dacă n-o trântești, nu se închide”. Sau …. „Bătaia-i ruptă din rai”. „Dacă nu știe bărbatul, știe femeia de ce îi vinovată”. Or fi doar niște vestigii amuzante? Sau poate trădează osatura unei societăți patriarhale și misogine care nu are capacitatea să ia în serios daunele violenței în bază de gen?

Violența în familie - între legi bune care nu funcționează și moravuri bine înrădăcinate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:31 0:00
Link direct



De parcă n-ar avea suficiente pricini pentru dezbinare, societatea moldovenească e divizată și pe acest subiect definitoriu. Unii cred că violența domestică nu e o problemă gravă, iar o îmbrânceală sau o palmă nu trebuie să fie sancționate prin lege, alții se declară convinși că suntem martorii neputincioși ai unui fenomen periculos care trebuie stăvilit până nu e prea târziu.

De la pravilă la lege

Tensiunea morală pe care încearcă să o depășească o parte considerabilă a societății e veche de când lumea și o găsim și în Pravila lui Vasile Lupu din 1646. Pe de o parte, femeilor li se recunoștea dreptul de a se despărți de un bărbat care le „bate fără samă”. Pe de altă parte, standardele vremii erau cam barbare: „Fără de măsură și cum nu să cade și cu vrăjmășie să cheamă bătaia, când se face cu toiagul și mai vârtos când să va sfărma lemnul, sau să facă cu acesta rane să margă sânge, sau când o va lovi cu lemnul în obraz sau în cap”.

„Femeile încă se tem să vorbească deschis despre violența în familie”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:13 0:00


Lucrurile s-au schimbat totuși spre bine în cele aproape patru secole care s-au scurs de la Pravila lui Vasile Lupu. Mai cu seamă după declararea independenței, atunci când Moldova a făcut pași importanți pentru a proteja femeile împotriva violenței pe bază de gen. Un moment important a fost introducerea ordinelor de restricție de urgență, care pot fi întocmite la fața locului de polițiști și le oferă victimelor 10 zile de siguranță, în care pot obține o ordonanță de protecție pentru trei luni. Legea a intrat în vigoare pe 16 martie 2017, iar primul ordin a fost semnat chiar a doua zi. În prima jumătate a anului curent, au fost semnate deja peste 2000 de astfel de ordine, 300 dintre ele fiind urmate și de ordonanțe de protecție. De altfel, Federația Rusă abia în acest an pare să se lase convinsă de CEDO, după câteva dosare pierdute, că e nevoie de o lege care ar ține la distanță potențialii agresori.


În 2016, când pachetul de modificări legislative care introducea aceste ordine era prezentat în parlament de Viorica Dumbrăveanu, pe atunci viceministră a muncii și protecției sociale, unii deputați luau peste picior amendamentele propuse. „Este și violență morală, și violență economică, asta e în genere ceva dubios – nu i-ai dat nevestei bani pentru cercei și e deja violență economică”1, zicea Oleg Reidman.

Un alt deputat nemulțumit era Valeriu Ghilețchi, căruia nu-i plăceau trimiterile la Convenția de la Istanbul, un tratat internațional care obligă statele semnatare să întreprindă un șir de măsuri pentru a stopa și preveni violența în bază de gen. Convenția stabilește mai multe tipuri de violență - fizică, sexuală, psihologică și cere criminalizarea lor. Totodată, sunt definite clar unele infracțiuni. Spre exemplu, statele semnatare trebuie să recunoască drept viol orice act sexual fără consimțământ.


Anii au trecut, Valeriu Ghilețchi nu mai e în parlament, dar opoziția sa față de Convenție a rămas la fel de puternică. Sâmbăta trecută, fostul deputat a organizat o masă rotundă cu Alexandru Tănase despre dezavantajele Convenției de la Istanbul. Valeriu Ghilețchi e deranjat de faptul că tratatul distinge sexul biologic de gen, ultimul fiind definit drept un construct social. În viziunea lui Ghilețchi, astfel de prevederi erodează definițiile de bărbat și femeie și deschid ușa către noi concepții de gen care se ciocnesc cu moralitatea creștină.

De altfel, Moldova a semnat deja Convenția în 2017, dar încă nu a ratificat-o. Fostul ministru de externe, Nicu Popescu, anunțase că ratificarea Convenției drept o prioritate a cabinetului Sandu, însă schimbarea de guvern a lăsat subiectul în aer.

Economia morală

În genere, statul este mai generos cu legile decât cu banii, iar societatea civilă e nevoită să preia asupra ei responsabilitatea finanțării centrelor maternale și a adăposturilor pentru victimele violenței domestice, spune Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără violență în familie”.

„Majoritatea centrelor, instituții publice inclusiv, sunt susținute de către organizații nonguvernamentale pentru necesități de bază: pentru medicamente, pentru Pampers-uri pentru copii, pentru încălzire, pentru mâncare. [..] Or asta este treaba statului - să finanțeze necesitățile oamenilor din țară. Nu este treaba donatorilor externi să vină și dea bani pentru a acorda asistență sau pentru a instrui niște judecători”.

Dacă bani totuși se mai găsesc, cel mai greu se schimbă moravurile...


Dacă bani totuși se mai găsesc, cel mai greu se schimbă moravurile. „Noi avem recent legi, timp de 10 ani, timp de 20 de ani, legi și convenții. Asta este aproape nimic – 20 de ani să funcționeze o lege”, spune Veronica Teleucă. „Din cauza unor prejudecăți, că nu este atât de gravă problema, că este o problemă care poate fi cumva tolerată, că femeia trebuie să-și cunoască totuși locul, că violul nu este viol dacă au existat anumite circumstanțe, păi iată din cauza acestor prejudecăți și stereotipuri legea nu funcționează așa cum trebuie”.

Cei mai răsăriți dintre răsăriteni

Chiar dacă legile nu sunt mereu aplicate cum trebuie, Veronica Teleucă crede că Republica Moldova stă mai bine la acest capitol decât alte țări din regiune: „La nivel de legislație, Moldova este destul de avansată. Avem legi care sunt bune, care cât de cât funcționează, avem organizații care lucrează pe domeniu, avem totuși o deschidere a autorităților care sunt responsabile, Ministerul de Interne și Ministerul Protecției Sociale”.

În timp ce la Chișinău se desfășoară fără mari controverse campania „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, Federația Rusă e prinsă într-o dezbatere de amploare privind o nouă lege împotriva violenței față de femei. Susținătorii proiectului de lege spun că rata abuzurilor domestice în Rusia este foarte înaltă, iar femeile nu au mijloace suficiente de protecție. Mai rău, dacă se apără cu propriile mâini, riscă să ajungă la închisoare. Cei din tabăra adversă spun că noile măsuri țintesc distrugere familiei tradiționale.


Oxana Pușkina, una din autorii proiectului de lege cu pricina, a cerut protecția autorităților după ce a primit mai multe amenințări cu moartea. Între timp, poziția oficială a Kremlinului este că violența împotriva femeilor în Rusia e „o problemă exagerată”.

De fapt, Federația Rusă a avut anterior niște prevederi legale asemănătoare cu amendamentele discutate acum, iar un soț care-și bătea soția, spre exemplu, putea face pușcărie. Violența domestică a fost însă decriminalizată în 2017 la inițiativa deputatei Elena Mizulina.

Povara vecinătății noastre

Elena Mizulina a fost anul trecut la Chișinău, unde a participat la Congresul Mondial al Familiilor, un eveniment promovat intens de președintele Igor Dodon. Acest Congres este descris de organizația americană pentru drepturile omului Southern Poverty Law Center ca „o platformă de soft power pentru interesele unui grup mic de oligarhi ruși ortodocși”. Un astfel de oligarh este Konstantin Malofeev, acuzat în vest de sprijinirea mișcărilor separatiste din Ucraina. Malofeev întreține Fundația Sfântul Vasile cel Mare și a fost probabil unul din finanțatorii Congresului Mondial al Familiilor de la Chișinău. Directoarea fundației sale, Elena Miliskaia, a fost una din invitatele evenimentului, alături de deputata Mizulina.


Dimensiunea geopolitică este una care complică și mai mult problema violenței domestice și a egalității de gen în Republica Moldova. Competiția dintre Rusia și vestul euroatlantic nu se poartă doar pe tărâmul politicii și economiei, dar și pe cel al valorilor și culturii, iar Moldova e prinsă în această ciocnire a civilizațiilor, propăvăduită de Alexandr Dughin, între democrațiile liberale occidentale și autoritarismul patriarhal eurasiatic. E drept că și Occidentul oferă alteori mostre de gândire misogină, de care nicidecum nu se poate despărți. O simplă căutare pe internet va scoate la iveală o sumedenie de maxime atribuite unor celebrități, care nu se sinchisesc să-și etaleze convingerile misogine.

În timp ce ONG-urile și campaniile pentru egalitatea de gen și împotriva violenței domestice sunt finanțate preponderent din vest, Federația Rusă se prezintă ca un bastion al valorilor tradiționale împotriva Occidentului etichetat drept decadent și falimentar din punct de vedere moral, iar Moldova și femeile sale rămân prinse în această menghină geopolitică.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG