Guvernul Filip și-a propus să redeschidă mai multe școli primare din cele câteva sute închise în ultimii ani în cadrul unei reforme cunoscute ca optimizarea școlilor și realizate pe timpul când ministrul Educației era Maia Sandu, actuala lideră de opoziție. Guvernul a ajuns la concluzia că acea reformă nu a fost o idee bună. Dar, la modul concret, a găsit numai trei școli care pot fi redeschise la loc. Iar din acestea trei a redeschis propriu-zis numai una.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum a început redeschiderea şcolilor închise pe timpul Maiei Sandu
Singura instituție care și-a redeschis azi ușile, urmând planul calendaristic anunțat de ministrul educației, culturii și cercetării, Monica Babuc, este școala primară din satul Fârlădeni, raionul Hâncești. Autoritățile raionale au sistat activitatea acesteia, din considerente financiare în septembrie anul trecut. În lipsă de elevi, școala nu mai putea acumula banii necesari pentru a achita serviciile.
Acum, instituția își va relua activitatea cu 20 de elevi. Banii de care are nevoie școala urmează să fie transferați din contul bugetului raional, spune Valentina Tonu, șefa direcției educație Hâncești. Decizia de a relua activitatea şcolii are la bază insistența părinților, dar și faptul că sediul acestei școli a fost reparat chiar înainte de optimizare:
„Acum, odată cu moratoriul, noi am decis să întoarcem treapta primară înapoi la Fârlădeni. Banii se vor lua din componenta raională, erau și atunci surse bugetare în componenta raională dar nici nu se discuta despre posibilitățile de a le asigura funcționalitatea. La moment însă, temporar vedem care va fi posibilitatea. Acolo unde condițiile de activitate au fost create, noi oricum aveam și obligația de a asigura durabilitatea investițiilor anterioare.”
Despre alte instituții închise în ultimii ani, Valentina Tonu spune însă că ar fi imposibilă redeschiderea întrucât clădirile sunt puternic avariate.
Tot azi urma să-și reînceapă activitatea școala primară din localitatea Țepilova, raionul Soroca, închisă acum un an. Deși atunci părinții s-au împotrivit, acum au înțeles avantajele pe care le oferă o instituție de învățământ fără lipsuri și ezită să-și readucă copiii la școala din sat. Asta am aflat de la Ghenadie Donos, șeful direcției învățământ:
„La 25 ianuarie e ședința consiliului raional, până atunci vedem. 15 cereri de la părinți erau, noi așteptăm ca numărul acesta să se mărească, am vrea să fie toți copiii, adică peste 30 de copii, dacă o să reușim. Dar problema e că e concurență deja. Orașul e oraș, liceul „Ion Creangă” la care învață o parte din copii are condiții foarte bune. E cam dificil de a mobiliza toți părinții, toți copiii să rămână.”
Ghenadie Donos mai spune că după redeschiderea școlii, banii ce fuseseră alocați pentru transportul elevilor vor fi puși la dispoziția instituției redeschise. Numai ca aceste fonduri sunt insuficiente chiar dacă se planifică să fie întreținute doar două săli de clasă. Iată de ce o decizie finală va fi luată în a doua jumătate a lunii.
Ce-a de treia școală care ar urma să fie redeschisă la începutul noului an de studiu este din satul Bolohani, Orhei, unde vor merge 17 copii în clasa I.
Gabriela Ojog, directoarea Fundației pentru Dezvoltare, subliniază că se discută deocamdată doar despre redeschiderea claselor primare în școli, pentru că transportarea acestor copii este mai anevoioasă.
Cu toate acestea, spune ea, trebuie luate în calcul și alte circumstanțe pentru a putea asigura un proces educațional de calitate:
„În mod normal ar trebui să fie făcută o analiză foarte clară și cifrele să vorbească de la sine, în ce mod va fi sustenabilă financiar această școală primară, din sursele care vor veni de la bugetul național sau va fi o contribuție și din partea autorităților publice locale. În mod normal ar trebui factorul financiar să fie cel mai important și după asta, desigur că numărul de copii și trend-ul pentru anii viitori. Deci existența copiilor justifică existența școlii.”
Pe lângă școlile deja anunțate, ar urma să fie redeschise și altele, dădea asigurări ministrul Monica Babuc în cea mai recentă apariție publică. Tot ea preciza atunci că din cele 1300 de școli din Moldova 400 sunt mici și numărul acestora continuă să crească din cauza migrației.
Ministerul educației a oprit procesul de optimizare școlară în luna octombrie a anului trecut, atunci ministrul Monica Babuc vorbea despre „nevoia corectării unor greșeli”. Mai mulți experți în educație consideră ca problema a fost politizată. Unii șefi ai direcțiilor de educație din raioane cred cu tărie că zădărnicirea reformei școlare, fără alte intervenții, nu face decât sa amâne închiderea sau reorganizarea unor instituții școlare.