Liderul PD Vlad Plahotniuc a anunțat marți după ședința săptămânala a conducerii principalei formațiuni de guvernământ că va opri închiderea școlilor în cadrul reformei începute de Maia Sandu pe vremea când era ministra educației. Anunțul, criticat imediat de Sandu, vine la puțină vreme după ce tot Plahotniuc părea dornic să îmbunătățească relațiile, oferindu-le lui Sandu și Platformei DA perspectiva unei colaborări după alegeri.
Ca şi în cazul recentei reforme ministeriale, moratoriul asupra închiderii şcolilor a fost anunţat nu de un reprezentant al puterii executive, ministru sau premier, ci de liderul partidului dominant al puterii, Vlad Plahotniuc.
Căutată de noi pentru o explicaţie clară a lucrurilor, ministra educaţiei, culturii şi cercetării, Monica Babuc, nu a fost de găsit. La începutul acestui an, însă, în cadrul tradiţionalei conferinţe pedagogice, ministra Babuc era citată de presă cu declaraţia că în anul curent ar fi nevoie de închis un număr de 39 de instituţii şcolare, care „nu au perspective de creștere a elevilor”.
Făcând astăzi anunţul, Vlad Plahotniuc a invocat nişte analize mai recente ale ministerului, dar mai ales plângerile multiple ale cetăţenilor.
Nu este singura schimbare vizând sistemul educaţional anunţată de liderul democrat. Acesta a mai cerut simplificarea programelor şcolare pentru elevi şi a procedurilor birocratice pentru dascăli.
Expertul în politici educaţionale de la Institul de Politic Publice de la Chişinău, Anatol Gremalschi, ne-a spus, într-un interviu telefonic, că, la fel ca în orice reformă, găseşte necesară o pauză de evaluare a transformărilor de până acum din sistem:
„Cu regret, avem noi o tradiţie nu chiar bună: când reformăm ceva, producem multe efecte colaterale, nu sunt gândite sau duse până la capăt. În societate apăruse o repulsie faţă de această optimizare şi ar fi bine să se facă acum un studiu, să se vadă care au fost efectele. Pe de altă parte, o problemă a învăţământului e curricula supraîncărcată, orientată spre elevi cu performanţe academice înalte. În consecinţă, elevii ţipă, ca şi părinţii care se simt frustraţi. E bine să se facă şi aici o reevaluare.”
Plănuită încă de prin 2005, urmare în primul rând a unui grav declin demografic, dar şi a supra-cheltuielilor pentru întreţinerea infrastructurii şcolare, optimizarea reţelei şcolare nu a fost pusă în practică decât abia începând cu 2012, pe timpul când ministru al educaţiei era actuala lideră PAS, Maia Sandu. Pe lângă introducerea camerelor de luat vederi la examenele de bacalaureat, această acţiune a devenit una din cele mai criticate măsuri de oponenţii ministrei şi mai ales pentru disconfortul ce ar fi fost provocat părinţilor şi elevilor. Multe critici adună şi dificultatea programelor şcolare, care nu a fost atinsă deocamdată de vreun plan concret de reformă.
„Școlile se închid din cauza că oamenii pleacă dintr-o țară furată de corupți. Școlile se vor deschide când vor fi închiși corupții”, a reacţionat astăzi fosta ministră Maia Sandu pe o reţea de spocializare.
Analistul de la IDIS Viitorul Veaceslav Berbeca crede că preocuparea, acum, a principalei formaţiuni de guvernământ de subiectul educaţiei are de a face mai mult cu tactica electorală decât cu politicile sociale:
„Se încearcă într-un fel să se evidenţieze o măsură nepopulară pe care a efectuat-.o Maia Sandu. În baza acestei măsuri nepopulare, PD încearcă să vină cu soluţia salvatoare, să pună punct în această chestiune. Deja dacă a fost sau nu bună optimizarea, aceasta e o altă întrebare.”
Recent, Partidul Acțiune și Solidaritate a depus un denunț la Procuratură împotriva politicianului Vlad Plahotniuc, denunţ în care îl acuză de uzurparea puterii, prin subordonarea tuturor instituţiilor din stat. Denunţul a venit după ce Vlad Plahotniuc a promis, într-un briefing similar celui de azi, că nu va „lupta împotriva partidelor de dreapta, nici până în campanie electorală, nici în campania electorală”, sugerându-le acestora, în particular vizând-o pe lidera PAS, Maia Sandu, să facă la fel, pentru a nu-şi arde podurile în faţa unor posibili parteneri de coaliţii post-electorale.
