Restricțiile sanitare anti-pandemie sunt tot mai contestate

Numărul infectărilor raportate sunt de câteva sute de cazuri pe zi, spre deosebire de peste o mie, câte erau în urmă cu o lună. Autoritățile în sănătate atenționează însă că este prematur să se creadă că virusul bate în retragere.

Restricțiile sanitare anti-pandemie sunt tot mai contestate

Restricțiile sanitare menținute pentru a reduce răspândirea infecției continuă să trezească nemulțumire și indignare în anumite sectoare. Iar solicitările de a relaxa anumite restricții sunt fie ignorate, fie refuzate evaziv.

Sectorul HoReCA (hoteluri, restaurante, cafenele), unul din cele mai afectate de restricțiile sanitare, poartă de mai mult timp tratative cu autoritățile responsabile de gestionare pandemiei să le permită să activeze în regim normal. După ce au fost forţaţi să-şi închidă definitiv ușile în primele luni ale pandemiei, în ajunul sărbătorilor de iarnă managerii acestor entități au primit o nouă interdicţie, cea de a-şi închide localurile la ora 22.00. Această interdicţie a fost introdusă la finele lunii noiembrie anul trecut când numărul de noi infectări bătea recorduri zilnice. A fost menţinută şi în cea mai proaspătă decizia a Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică, cea din 13 ianuarie, chiar dacă numărul de cazuri de îmbolnăvire avea un trend descendent.

Președinta Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement Aneta Zasaviţchi spune că solicitările de a elimina restricţionarea programului de lucru au fost trecute cu vederea: „Săptămâna trecută am reușit totuși să am un dialog cu d. Guştiuc, director interimar al ANSP, în care am încercat să explic situaţia că ar trebui să găsim un numitor comun şi că nu este deloc echitabil ceea ce se întâmplă pentru că se promite una, dar se face alta. Dumnealui a argumentat cumva decizia Comisiei că ei au încercat să anticipeze un nou val în contextul sărbătorilor de iarnă şi a turismului, atât receptor pentru că cetăţenii noştri au venit în Moldova, dar au şi călătorit peste hotare. Noi înțelegem şi această perspectivă, dar avem şi alte îndatorări faţă de acele familii care lucrează în sectorul HoReCa şi practic rămân iarăși fără surse de venit.”

Aneta Zasaviţchi spune că nu a obţinut deocamdată certitudinea că restricția va fi eliminată începând din 15 februarie, dată până la care a fost prelungită starea de urgenţă în sănătate publică. Până atunci reprezentații sectorului au propus o soluţie intermediară să li se permită să activeze până la miezul nopţii, dar deocamdată nu au obţinut un răspuns. Președinta Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement precizează că prelungirea programului de activitatea nu este un simplu moft al reprezentanților sectorului HoReCa. Reducerea activității înseamnă venituri ratate şi salarii micșorate pentru angajaţi, în special pentru cei din tura de noapte, explică Aneta Zasaviţchi:

„Măsura de interdicţie a programului de lucru până la ora 22.00 a lovit foarte dur în vânzările localurilor. Am stabilit nişte scăderi a vânzărilor în luna decembrie de circa 30%, dar luând în consideraţie că şi aşa în contextul restricţiilor pe care le avem din vară sectorul HoReCa lucrează în proporție de 50 la sută din valoarea vânzărilor şi serviciilor pe care pot să le presteze. Luna decembrie a fost destul de dureroasă şi pentru că au fost interzise acele evenimente cu caracter unic care puteau fi organizate pentru maxim 50 de persoane. Financiar asta s-a resimțit.”

Localurile de alimentație publică sunt, în marea lor parte, verificate aproape zilnic dacă respectă măsurile sanitare şi restricțiile impuse de autorităţi. Aneta Zasaviţchi regretă că uneori aceste controale poartă un caracter neoficial fiind efectuate de persoane îmbrăcate în civil şi care nu se legitimează.

„Trimit persoane interpuse care vin în local, filmează, fotografiază persoanele din sală, provoacă anumite discuţii întrebând dacă nu se poate totuşi de mai rămas 15 minute după ora 22.00. Fac raiduri în fiecare seară în jurul localurilor, urmăresc şi încearcă să provoace diverse situaţii. Este o atitudine de parcă agenţii economici din domeniul HoReCa sunt cei mai mari infractori şi criminali. Acesta este momentul cel mai urât. Noi nu suntem infractori. Suntem agenţi economici care încercăm să supraviețuim.”

Spre deosebire de restaurante şi cafenele care activează, chiar şi cu un program redus, hotelurile aproape că nici nu funcționează pentru că turismul, inclusiv cel de business, rămâne înghețat din cauza restricțiilor de călătorie.

Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a autorizat din 16 ianuarie spectacolele cu prezența publicului, însă doar în teatre care sunt obligate să așeze spectatorii spațiat și să respecte alte norme de siguranță antiepidemică. Pentru cinematografe, case de cultură şi săli de concerte restricția de a primi spectatori a rămas valabilă. Este şi cazul Sălii cu Orgă, care găzduiește, deocamdată online, şi unele concerte ale Filarmonicii devastată anul trecut de flăcări. Directoarea Sălii cu Orgă Larisa Zubcu spune că a scris mai multe demersuri, deocamdată fără rezultate:

„Am primit un răspuns de la ANSP, dar unul evaziv, fără argumentare. În continuare, stăm aşa, deci teatrele funcționează, iar sălile de concert - nu. E ceva de groază, nici nu ştiu cum să mai comentez. Aşteptăm. Au promis că o să revadă, că o să se întrunească Comisia şi o să decidă.”

Printre restricțiile menținute de autorități sunt şi cele legate de traversarea frontierei de stat. Călătorii care vin din ţările din zona roşie, lista cărora este actualizată periodic, trebuie să respecte regimul de autoizolare de 14 zile. Iar cea mai recentă decizia a autorităţilor în sănătate este că persoanele care dețin un act confirmativ de administrare a vaccinului anti-Covid nu trebuie să stea în carantină indiferent din ce ţară vin.