Vizitele în străinătate, în direcții diametral opuse, ale prim-ministrei Maia Sandu și președintelui Igor Dodon fac una din temele retrospectivei săptămânii.
Your browser doesn’t support HTML5
Retrospectiva săptămânii politice
La începutul acestei săptămâni, șefa Cabinetului de miniștri, Maia Sandu, s-a aflat la Berlin. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și-a exprimat convingerea, în cadrul unei conferințe comune cu Maia Sandu, că la Chișinău există o guvernare pro-europeană, în interesul oamenilor, însă a insistat că această guvernare mai are mult de muncă „pentru realizarea reformelor și combaterea corupției”.
La o zi distanță, președintele Igor Dodon îi cerea la Moscova vicepremierului rus Dmitri Kozak reducerea tarifelor la gaze naturale pentru Republica Moldova, începând cu 1 septembrie.
În opinia politologului Dionis Cenușă, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, separarea agendei politicii externe oglindește, de fapt, starea de lucruri în cadrul coaliției de guvernare:
Dionis Cenușă
„Dar dacă e să vorbim despre cât de benefică este o asemenea divizare, nu cred că este un lucru bun pentru o țară mică, dar asta nu înseamnă că a avea o politică externă în care Republica Moldova trebuie să încerce să se integreze în Uniunea Europeană, dar, totodată să obțină la maxim ceea ce se poate din relația cu Rusia, nu este o formulă ideală. Iarăși, între formula ideală și realitatea de zi cu zi există multe obstacole.
Urmează să vedem cât de mult Rusia s-a schimbat în raport cu Republica Moldova, dar noi cunoaștem foarte bine că interesele Rusiei sunt imprevizibile. Cred că democratizarea Republicii Moldova și, respectiv, practicile europene aplicate aici nu sunt tocmai pe placul factorului rusesc în Republica Moldova”.
În urmă cu câțiva ani, în cadrul Parteneriatului Estic, proiect al Uniunii Europene de susținere a unui grup de state ex-sovietice, Republica Moldova era considerată o „istorie de succes”. Însă după furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar, încrederea Uniunii Europene în buna intenție a guvernării moldovene s-a clătinat. Mai multe voci îi reproșează fostului premier Vlad Filat ca ar fi contribuit la sifonarea imaginii Republicii Moldova.
În această săptămână, fostul premier, aflat după gratii, a oferit două interviuri presei moldovene. În opinia editorialistului de la Cotidianul.md, Alexandru Cozer, fostul șef al cabinetului de miniștri a provocat o nouă decepție:
În afară de câteva lucruri picante, cum ar fi „Limoncello” , eu nu am văzut nimic relevant sau util în declarațiile sale...
„Mie Vlad Filat mi-a creat impresia că dânsul nu mai realizează că nu mai este politician. Ba mai mult, din păcate, nu prea a învățat mare lucru în cei aproape patru ani pe care i-a petrecut în penitenciar. Eu l-am văzut la fel de arogant și nesincer și acum cum era și în perioada când a atins apogeul său politic în funcția de premier. După mult rău pe care l-a făcut cât s-a aflat în funcția de premier, iar ulterior a stat în spatele multor scheme în calitate de lider al PLDM-ului, ar fi putut acum să-și șteargă un pic din păcate. El a ales, din păcate, să nu facă asta.
În afară de câteva lucruri picante, cum ar fi „Limoncello” care să furnizeze știri pentru mass-media, eu nu am văzut nimic relevant sau util în declarațiile sale. Când spun util mă refer în primul rând la lucruri care ar putea servi drept probe în numeroasele anchete pe care o procuratură liberă ar trebui să le demareze în următoarea perioadă”.
Fostul premier Vlad Filat a fost condamnat în 2016 la nouă ani de închisoare pentru trafic de influență și corupere pasivă.