Iulian Chifu se ocupă pe blogurile Adevărul de „componentele teroriste îngemănate cu mişcarea talibană”. E vorba de grupări teroriste în strânsă relație cu talibanii, dar care nu se află pe lista americană de supraveghere a acestor structuri (n-ar fi fost posibile negocierile care au precedat retragerea), dar se află pe lista rusă sau din alte state. „Într-un asemenea context, este greu de presupus că talibanii vor putea onora angajamentul lor sau măcar că organizaţiile teroriste nu se vor dezvolta şi nu vor avea un loc de odihnă şi planificare în Afganistan, aşa cum a fost cu Al Qaeda în timpurile Mullahului Omar”. Analistul susține că Statele Unite au intenționat să-și plaseze trupe pregătite de intervenție ulterioară în statele vecine, numai că acestea au refuzat („la imboldul Rusiei”) să le găzduiască, de teama de a nu deveni teatre de război. „Rusia are tot interesul să-și protejeze frontiera”, de aici exerciţiile comune inițiate în zonă, deschiderea unei noi baze militare în Kîrgîzstan şi presiunile asupra Turkmenistanului neutru să intre în CSTO, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă, condusă și controlată de Moscova. Concluzia analizei din Adevărul este că „e greu de aşteptat miracole de la un Afganistan condus de talibani că ar combate reţelele teroriste sau măcar ar refuza găzduirea şi ascunderea unor asemenea grupări teroriste”.
### Vezi și... ### „Viesparul” afgan: cum se vor putea finanța talibanii?
Rusia este singurul stat care are o strategie clară în Asia. Ca atare, e de privit cu atenție la componenta strategică a Kremlinului în Afganistan, arată Veronica Onea într-o altă analiză, găzduită de hotnews.ro. Ea observă că Rusia, care are mișcarea „Taliban” în lista organizațiilor teroriste, nu și-a retras totuși ambasada din Kabul la venirea talibanilor și a obținut garanții de securitate față de propriii diplomați. „Pragmatism politic: Kremlinul preferă să lucreze cu talibanii decât să riște să piardă controlul asupra situației în regiune”, dar în același timp, o decizie riscantă, motivată de interese de politică internă : securitate internă, motivații electorale. Intră în calcul riscul unui aflux necontrolat de refugiați afgani și, în general, afluxul de imigranți din republicile Asiei Centrale. Veronica Onea leagă toate acestea de preocuparea Moscovei de a-și face drum către o colaborare mult mai consistentă cu China, aceasta fiind interesată, pe componenta economică, de prezența Afganistanului pe noul Drum al mătăsii. Cum statele din Asia centrală nu se află în ,,sfera de influență” a Rusiei, datorită resurselor lor și poziției geografice, Moscova e atentă la prezența masivă a Chinei în aceste țări. Concluzia acestei analize este că „În acest moment, câștigul geopolitic evident al Federației Ruse este reprezentat de zona Asiei Centrale, unde politicile sunt ghidate mai puțin de ideologii și mai mult de interese, și unde Rusia își va consolida pozițiile”.