Rezultat dezastruos al partidei pro-europene după regrupările din consiliile locale – un singur raion cu preşedinţie clară PPDA

Imediat după alegerile locale din octombrie, blocul ACUM îşi făcuse socoteala că ar putea crea, împreună cu socialiştii, coaliţii locale în aproape toate raioanele, iar în 15 din 34 ar fi putut pretinde chiar la preşedinţie. Aceste planuri au fost date însă peste cap de căderea guvernului Sandu, astfel încât blocului ACUM îi revine, după ultimele regrupări, un singur raion, pe când marea majoritate a lor au ajuns să fie conduse de socialiști sau democraţi.

Rezultat dezastruos al partidei pro-europene după regrupările din consiliile locale – un singur raion cu preşedinţie clară PPDA

Coaliţia guvernamentală de atunci, dintre socialişti şi blocul ACUM, era pe punctul să se repete după alegerile locale în mai toate centrele raionale şi, dacă acestea nu au fost anunţate în faţa turului doi pentru primăria capitalei, era doar pentru că blocul ACUM a manifestat o oarecare reţinere ca să nu-i respingă electoratul pro-european şi clar anti-socialist al lui Andrei Năstase.

Liderul PPDA, Andrei Năstase, a pierdut în faţa socialistului Ion Ceban, apoi a căzut guvernul Maiei Sandu, iar în consiliile locale au urmat regrupări de forţe generate de aceste evenimente politice. Rezultatul acestor regrupări a ieşit la suprafaţă acum şi este, potrivit multor analişti, dezastruos pentru partida pro-europeană: un singur raion cu preşedinţie clar asumată de opoziţia pro-UE şi 80 la sută conduse clar fie de un socialist - cele mai multe - fie de un democrat. Alexandru Slusari, deputat al Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr:

„Asta-i realitatea crudă: în loc de 15 preşedinţi de raion avem unul singur şi asta se datorează în mare parte cataclismei politice la nivel național. Practic avem un singur raion unde noi avem preşedinte pe bune, în urma unei coaliţii democratice, pro-europene – acesta e raionul Ialoveni. În rest, sau sunt coaliţii PSRM-PD, sau coaliţii de conjunctură pe care le-am creat noi, ca să nu admitem coaliţii PSRM-PD”.

Slusari spune că Igor Dodon ar fi aplicat pe alocuri tactica presiunii ca să-i convingă pe socialiştii din regiuni să prefere construcţiile politice cu democraţii, acuzaţi anterior, inclusiv de PSRM, de oligarhizarea şi uzurpare a puterii în stat. Dar tot Slusari sugerează că responsabilitatea pentru pierderea frâielor puterii în marea majoritate a regiunilor unde se putea instala o guvernare pro-europeană trebuie să şi-o asume parţial şi formaţiunea politică parteneră, cea condusă de fosta prim-ministră Sandu:

„Strategic, linia asumării răspunderii pentru justiţiei a fost una corectă. Pe de altă parte, tactic noi am avut de suferit. Şi la nivel de raioane şi cu bugetul solidarităţii, părerea mea e că aceste lucruri trebuiau să fie mai întâi valorificate de către blocul ACUM şi doar după asta să se producă asumarea. Dar s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Dacă căderea guvernului s-ar fi produs cu două săptămâni mai târziu, cu mare probabilitate am fi avut preşedinţi de raioane în aproape jumătate din regiuni şi în cealaltă parte am fi avut vice-preşedinţi”.

Răspunsul celor din PAS e că Igor Dodon ar fi demis guvernul şi cu, şi fără asumarea de răspundere ce a generat de facto demiterea. Şi că situaţia, ce pare dezastruoasă acum, ar putea să se schimbe la un moment dat în folosul blocului ACUM, funcţie de prestaţia construcţiilor politice abia create la nivel local. Igor Grosu, vice-preşedinte al partidului acţiune şi solidaritate:

„Partenerii foarte bine au cunoscut la toate etapele ce se întâmplă şi ce se poate întâmpla. Decizia a fost una politică, iar Igor Dodon în primul rând a vrut să scape de guvernul Sandu. Şi acest lucru avea să se întâmple fie cu o săptămână mai târziu, fie cu două. De aceea să legi desemnarea conducerii raioanelor de acest proces nu prea poţi, pentru că lucrurile erau negociate mult mai înainte”.

Analiştii observă totuşi că atât acţiunile, cât şi declaraţiile de după pierderea puterii de către blocul ACUM demonstrează tot mai clar că tema a erodat semnificativ încrederea între cele două formaţiuni. Consilierii lor s-au separat în fracţiuni distincte în consiliul local din Chişinău, apoi au apărut semne că formaţiunile ar putea să rivalizeze în scrutinul repetat dintr-o circumscripţie rămasă fără trimis în parlament, iar în perspectiva prezidenţialelor de anul viitor, întrebarea care se pune e: dacă blocul ACUM va mai fi capabil să se coalizeze în jurul unui singur candidat, ceea ce tactic e mereu preferabil, sau fiecare formaţiune îşi va trimite propriul competitor în cursă.