Linkuri accesibilitate

Deciziile săptămânii, „păguboase” pentru justiție şi mediu


Retrospectiva săptămânii politice cu jurnalistele Cornelia Cozonac şi Lilia Curchi.

În această săptămână, procurorul general Alexandru Stoianoglo și-a atras critici din partea ong-iștilor din justiție pentru faptul că i-a suspendat din funcție pe Viorel Morari, șeful procuraturii anticorupție, și pe Dorin Compan, de la procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale, pe motiv că cele două instituții ar fi supuse unor controale. Decizia a fost atacată în instanță de Viorel Morari pe motiv că ar fi neîntemeiată, iar procurorului general i s-a reproșat că nu ar acționa independent.

Printre criticii acțiunilor procurorului general se numără și fosta șefă a cabinetului de miniștri, Maia Sandu, care într-un interviu pentru Jurnal TV, a spus că oamenii au „așteptări foarte mari” de la noua conducere a procuraturii, iar faptul că una dintre primele acțiuni ale lui Alexandru Stoianoglo a fost suspendarea lui Viorel Morari din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție denotă că vrea „să-și pună oamenii lui în funcție”. De partea cealaltă, omul de afaceri și fostul premier moldovean Ion Sturza i-a luat apărarea lui Stoianoglo, spunând că îl cunoaște pe procurorul general și că acesta nu-i nici pe departe „perfect”, dar că un lucru îl știe cu certitudine: „nu este omul pe care cineva îl poate mânca pe pâine. Nici sistemul, nici politicienii”.

Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, spune că ar fi prematur să se facă concluzii pripite în privința lui Alexandru Stoianoglo, dar că primele sale acțiuni ridică mai multe semne de întrebare.

Cornelia Cozonac
Cornelia Cozonac


„Cred că decizia privind eliminarea lui Morari de la procuratura anticorupție este pripită. Acolo s-au pornit în ultimul timp niște dosare și era normal să lase să curgă lucrurile de la sine pe aceste dosare. Nu mi se pare corectă această mișcare pentru că ea din start îi afectează imaginea procurorului general, or, această mișcare parcă lasă să se întrevadă niște mișcări de conturi sau niște acțiuni la cererea cuiva de sus. Important ar fi acum să se meargă pe dosarele grele, pe care cetățenii așteaptă să le vadă cumva soluționate sau cel puțin niște mișcări concrete, mă refer la furtul miliardului și altele”.

Între timp, săptămânalul „Ziarul de Gardă” scrie că procurorii anticorupție au efectuat joi percheziții în dosarul penal privind frauda bancară. Potrivit informațiilor obținute de reporterii ziarului, perchezițiile ar fi fost efectuate la domiciliile fostului guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, ex-președintei „Victoriabank”, Natalia Politov, dar și la nepotul lui Mihai Ghimpu, Corneliu Ghimpu, fost prim-vicepreședinte al „Victoriabank”.


„Ziarul de Gardă” mai scrie că după ce l-a suspendat din funcție pe Viorel Morari, procurorul general, Alexandru Stoianoglo, a decis să îl suspende din funcție și pe adjunctul acestuia, Octavian Iachimovschi, care conduce, în același timp, de câteva luni, și grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară.

Pe parcursul acestei săptămâni guvernul și-a atras critici în special din partea ecologiștilor pentru faptul că și-a propus să micșoreze scutirea de 50 la sută la importul automobilelor hibrid. Dacă va fi adoptată, decizia va duce la scumpirea mașinilor de acest tip. În opinia directoarei executive a Asociației jurnaliștilor de mediu, Lilia Curchi, redactor-șef coordonator la revista „Natura”, intenția executivului este una cel puțin „ipocrită”.


La conferința ONU privind schimbările climatice care se încheie astăzi, ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Ion Perju, declară că Republica Moldova s-a angajat să atingă până cel mai târziu în 2030 ținta de reducere cu 67% a emisiilor de gaze cu efect de seră, considerate principalul vinovat pentru încălzirea globală. Cum va reuși acest lucru dacă paralel descurajează oamenii să treacă la transportul ecologic, se întreabă retoric jurnalista.

„Ideea este că automobilele hibrid cu siguranță vin să creeze o alternativă la stoparea emisiilor de gaze toxice pe care le avem în întreaga țară din cauza automobilelor învechite, dar mai ales și cel mai grav în orașe precum Bălți sau Chișinău. Ministrul de la tribuna ONU menționează că R. Moldova se angajează în procesul global de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar pe de altă parte, la nivel național, sunt descurajate inițiativele și eforturile de ecologizare prin descurajarea oamenilor care vor să investească în mașini mai ecologice”.

Lilia Curchi susține că fără înnoirea parcului de mașini, Republica Moldova nu va reuși să promoveze o economie „verde”, or, piatra de încercare pentru statele din Europa de Est îl reprezintă domeniul transportului. Țări ca Republica Moldova sau Ucraina abundă în mașini poluante, la mâna a doua, o bună parte cu motoare diesel, pe cale de a fi interzise oficial în mai multe orașe europene.

XS
SM
MD
LG