Linkuri accesibilitate

Primele decizii ale procurorului general, criticate în mediul experților


Imagine generică

Comisia de la Veneţia nu a găsit elemente de neconstituţionalitate în implicarea guvernului de la Chişinău în selecţia procurorului general, spunând luni seară într-un aviz că rămâne la discreţia Curţii Constituţionale din R. Moldova să decidă dacă validează sau nu noua procedură de numire a şefului de la procuratură. Instituite de vechea majoritate parlamentară PSRM-ACUM, noile reguli au fost aplicate pentru prima dată la numirea actualului procuror general, Alexandru Stoianoglo. Tema ar urma să fie abordată şi de Curtea Constituţională, cea care a cerut de fapt opinia Comisiei de la Veneţia, însă deja e limpede aflarea lui Stoianoglo în fruntea procuraturii nu mai este ameninţată, pentru că e puţin probabil să existe un verdict negativ al Curţii. Între timp, felul cum acesta a debutat în procuratură a reuşit deja să trezească suspiciuni, mai ales pentru acţiunile sale în raport cu Procuratura anticorupţie şi şeful acesteia.

Primele decizii ale procurorului general, criticate în mediul experților
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:04 0:00
Link direct


Decizia de luni a lui Stoianoglo de a-l suspenda pe Viorel Morari din funcţia de şef al procuraturii anticorupţie, sub pretextul unei verificări, deja a început să fie privită de mulţi la Chişinău ca dovadă a legăturilor politice ale noului procuror cu guvernarea socialistă.

Şi suspect le-a părut observatorilor mai ales faptul că suspendarea vine după ce procuratura anticorupţie, în frunte cu Morari, a pornit să ancheteze cum este finanţat partidul guvernamental al cărui lider neformal rămâne a fi preşedintele Igor Dodon.

La numirea în funcție a procurorului general
La numirea în funcție a procurorului general

Experţii în jurisprudenţă au mai spus că suspendarea dispusă de Stoianoglo încalcă legea procuraturii, ceea ce ar fi inadmisibil pentru un procuror general, dar mai ales spiritul acestei legi, care face din procuratura anticorupţie, implicit şi din şeful ei, o subdiviziune şi o funcţie cu un grad sporit de independenţă, pentru a le păzi de presiuni.

Este ideea pe care a subliniat-o în primul rând într-un interviu cu Europa Liberă şi Victor Munteanu, şeful departamentului justiție și drepturile omului de la Fundația „Soros Moldova”:

Victor Munteanu
Victor Munteanu

„În mod evident nu era mișcarea la care se aștepta toată societatea. Există suficiente suspiciuni că această mișcare a procurorului general nu îi aparține ca și inițiativă sau, cel puțin, a fost sugerată de alți actori, de actori politici. Și asta este suficient pentru a răsturna peste cap orice prezumție inițială de bune intenții.”

Stoianoglo evită deocamdată explicaţiile. Prim-ministrul Ion Chicu este primul demnitar care i-a luat însă apărarea, sugerând luni într-o emisiune la TV8 că acţiunile procurorului ar fi determinată de dorinţa sa de a analiza prestaţia acestei procuraturi specializate în investigarea fraudelor de rezonanţă, inclusiv a furtului bancar din 2014:

„Dacă conducătorul Procuraturii Generale a luat decizia, din câte înţeleg eu, de a face o verificare a activităţii procuraturii anticorupţie, cred că are tot dreptul”, a spus el.

Pe aceeaşi idee au stăruit şi alţi suporteri ai proaspătului procuror general, care au insistat că Stoianoglo ar vrea să-i înlocuiască, cu foşti procurori de reputaţie, pe toţi cei care s-au ocupat de ancheta asupra furtului miliardului, despre care spunea în interviul dinaintea numirii că nu-i poate trata cu încredere dată fiind încetineala cu care s-a mişcat acea anchetă în procuratură.


Sub conducerea aproape neîntreruptă a lui Viorel Morari din 2016, când a fost creată, procuratura anticorupţie nu s-a descurcat prea bine cu anchetarea furtului bancar. După plecarea de la putere a democraţilor, Morari a recunoscut că nu a avut suficient curaj ca să mişte prea mult aceasta, ca şi alte anchete care ar fi trebuit să-i vizeze pe politicienii de la guvernare.

Procurorul Viorel Morari
Procurorul Viorel Morari


Victor Munteanu, expertul în justiţie de la Fundaţia Soros Moldova, îl crede totuşi pe Morari mai degrabă „o victimă” decât un vinovat, pentru că a activat într-o vreme în care interesul politicienilor era nu să avanseze, ci să oprească ancheta pe frauda din 2014:

„Eu cred că Dlui și-a asumat suficient curaj. Știți mulți judecători sau procurori care au făcut acest lucru deschis? Eu nu cunosc pe alții. Trebuia să-i dăm o șansă. Pe mine un lucru mă deranjează în toată povestea asta: că unicul om care a spus lucrurile destul de tranșant, că, da, mi-a fost frică și nu am putut face mare treabă, pentru că așa e țara în care am trăit și trăim.

Știți mulți judecători sau procurori care au făcut acest lucru deschis?


Valul de – așa pare dintr-o parte – represiune vine imediat împotriva acestui om, descurajând oricare altă inițiativă din interiorul procuraturii”, a spus el în interviul de la Europa Liberă.

Însuşi Morari a spus marți, jurnalistului de la DW, Vitalie Călugăreanu, în timp ce acţiunea sa împotriva suspendării dispuse de Stoianoglo era respinsă în justiţie, că este hotărât să se apere măcar de data aceasta de presiuni, despre care a afirmat că ar fi început după ce, în cadrul dosarului privind finanţarea PSRM, ar fi cerut fiscului informaţii necesare pentru anchetă.


Socialiştii şi-au atras acuzaţii că ar fi finanţaţi ilicit din Federaţia Rusă prima dată în 2016, când presa de investigaţie a descoperit că PSRM a folosit bani dintr-un off-shore (din Bahamas), conectat la Rusia, pentru campania electorală prezidențială din 2016, în urma căreia Igor Dodon a devenit șef de stat. La baza anchetei penale, repornirea căreia a fost anunţată de Morari săptămâna trecută, stau totuşi nişte înregistrări video de la întâlnirile lui Igor Dodon cu fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc, în care Dodon a numit suma de 700-800 mii de dolari pe care i-ar fi primit lunar de la ruși pentru întreținerea PSRM.

Socialiştii şi-au atras acuzaţii că ar fi finanţaţi ilicit din Federaţia Rusă prima dată în 2016...

Filmuleţele au fost făcute publice de democraţi în iunie, atunci când coaliția ACUM-PSRM învestea guvernul Maiei Sandu, iar PDM încă nu cedase puterea.

Numirea, în urmă cu 10 zile, a lui Alexandru Stoianoglo în funcţia de procuror a fost precedată de un imens scandal în fosta coaliţie guvernamentală. Anticipând că nu va putea împiedica strecurarea funcţiei în mâinile socialiştilor, prim-ministra de atunci Maia Sandu a trecut prin guvern o lege care ar fi împuternicit-o pe ea să facă preselecţia procurorului. Socialiştii şi Igor Dodon, care au făcut promisiuni partenerilor că-i vor lăsa guvernului Sandu suficient timp pentru reforme, au debarcat totuşi până la urmă cabinetul Sandu şi şi-au instalat, cu ajutorul democraţilor, un propriu executiv. Iar Stoianoglo a devenit procuror.


Dacă Comisia de la Veneţia ar fi spus că procedură nouă după care a fost instalat, e neconstituţională, atunci Curtea, în urma unei sesizări mai vechi a democraţilor, nu ar fi avut probabil încotro decât să declare la rândul ei neconstituţională numirea.

Prin avizul pozitiv al comisiei, însă, Stoianoglo se întăreşte în fotoliul de procuror general, în ciuda criticilor pe care le-a generat scandalul din jurul lui Morari, dar şi seria de numiri pe care le-a făcut, în particular cele vizându-i pe adjuncţii pe care și i-a ales.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG