Linkuri accesibilitate

Vladislav Gribincea: șase reforme care ar putea duce la o „schimbare calitativă” a justiției


Vladislav Gribincea

Drumul lung și greu al reformei justitiei din Moldova – opinia directorului Centrului de Resurse Juridice și fost candidat la postul de procuror general.

Eliberarea fostului premier Vlad Filat din detenție, discuțiile legate de modul în care a fost ales – cu demisia cabinetului pro-european al Maiei Sandu – procurorul general al Moldovei - ce spun toate aceste evoluții pentru unde se află reforma justiției în Moldova? Este una din întrebările la care a răspuns Vladislav Gribincea, directorului Centrului de Resurse Juridice și fost candidat la postul de procuror general.

Europa Liberă: Vladislav Gribincea, în studioul Europei Libere de la Chișinău. Cel care a participat la concursul pentru selectarea procurorului general și cel care l-a felicitat primul pe Alexandru Stoianoglo că a câștigat acest mandat pentru șapte ani de a fi în fruntea Procuraturii Generale. L-ați felicitat și i-ați urat să nu dezamăgească. De ce să dezamăgească?

Vladislav Gribincea: „E mai puțin relevant numele cui stă pe ușa biroului procurorului general. Este mult mai important ceea ce face acea persoană. Atunci când acea persoană luptă efectiv cu corupția, nu admite implicarea procurorilor în jocuri politice, contribuie la fortificarea independenței judecătorilor și a procurorilor, atunci eu nu văd nicio diferență. De aceea i-am urat dlui Stoianoglo succes și vreau să sper că ceea ce i-am urat se va îndeplini. În următoarele două-trei luni lucrurile vor fi clare și se va vedea în ce direcție se mișcă procuratura în prezent.”

Europa Liberă: Igor Dodon, atunci când l-a prezentat pe Alexandru Stoianoglo procurorilor, a spus că are cinci propuneri pentru el, precizând că acestea nu sunt indicații, dar sunt propuneri și chiar a spus că societatea continuă să aștepte dinamizarea, continuarea cauzelor penale cu rezonanță – furtul miliardului, uzurparea puterii, privatizările, aeroportul ș.a.m.d. Dacă cineva crede sau speră că dosarele de rezonanță vor fi stopate sau puse pe banda de rezervă, lucrul acesta nu este admisibil și nu-l va înțelege nimeni. Ce mesaj a transmis președintele Dodon, participând la această prezentare a dlui Stoianoglo?

Vladislav Gribincea: „Conform legii, procurorul general este numit de către președintele țării. Și este o tradiție deja în R. Moldova că autoritatea care numește conducătorul unei instituții de stat vine, ulterior, și o prezintă. Iar ceea ce a spus dl președinte rămân doar vorbe, procurorul general acum, formal, este independent. El nu poate primi indicații de la nimeni, el singur își stabilește prioritățile. Da, într-adevăr, unele dintre activitățile subliniate de dl președinte sunt actuale. Eu aș mai adăuga câteva, dar asta nu înseamnă că dl Stoianoglo...”

Europa Liberă: Dar ce ați mai adăuga?

Vladislav Gribincea: „Eu aș mai adăuga fortificarea independenței procurorilor și a judecătorilor, fiindcă fără asta procuratura nu se poate dezvolta după modelul european. Eu aș mai adăuga investigarea persoanelor cu funcții de răspundere din stat care au comis abateri foarte serioase și în asemenea cazuri aplicarea nediscriminatorie a legislației de către procurori, în sensul că nu contează: a comis această abatere un politician de la PAS, ACUM, PSRM, PDM, standardele, unitățile de măsură după care procurorii trebuie să acționeze să rămână aceleași.”

Europa Liberă: Dvs., care ați participat la concurs, credeți că totuși a fost un târg între PD și PSRM, când s-a luat decizia cine trebuie să ajungă în funcția de procuror general?

Vladislav Gribincea: „Nu m-am gândit serios la această chestiune, dar am privit în urmă și de 10 ani de zile funcția de procuror general, din nu știu care considerente, mereu era subiect de târg între partidele politice. Vreau să cred că de data aceasta nu a fost așa ceva.”

Europa Liberă: Dl Stoianoglo este avantajat de faptul că vine din sistem?

Ttrebuie întreprinse anumite măsuri dureroase în procuratură, care țin de distrugerea clanurilor create în procuratură.


Vladislav Gribincea: „Și da, și nu. Dl Stoianoglo a fost procuror și-i va fi mai ușor să capete încrederea procurorilor. Totuși, procurorii cu care a lucrat d-lui de-a lungul anilor nu mai sunt în procuratură. Dintre ei au rămas poate 2-3%, restul procurorilor sunt oameni noi, de o altă factură, cu altfel de valori și viziuni asupra dezvoltării procuraturii. Dezavantajul este că trebuie întreprinse anumite măsuri dureroase în procuratură, măsuri care țin de management, care țin de distrugerea clanurilor create în procuratură. Și aceste lucruri trebuie să fie făcute ferm și la începutul mandatului. Având în vedere legăturile care există între un fost procuror și procuratură, va fi mai dureros de luat astfel de măsuri, o persoană din afară ar fi luat aceste măsuri mai ferm, probabil.”

Europa Liberă: Dar clanurile acestea continuă să fie și acum, după ce totuși au mai avut loc schimbări, chiar și dacă a fost un guvern de doar cinci luni de zile și a insistat pe o reformă veritabilă în justiție, s-au mai petrecut anumite lucruri ca să se creadă că situația se schimbă?

Vladislav Gribincea: „Noi nu am avut foarte mulți procurori care să fi fost scoși la iveală de către colegii lor că au comis abuzuri sau abateri în această perioadă. Și eu nu cred că persoanele care scoteau anterior foloase nemeritate din procuratură vor pleca așa, pur și simplu. O anumită perioadă de timp, schemele care erau în procuratură au scăzut în intensitate, dar asta nu înseamnă că ele au dispărut sau că ele nu vor reapare.”

Europa Liberă: Schemele acestea se foloseau atunci când era vorba la cine să ajungă un dosar sau altul?

Vladislav Gribincea: „Nu, nu, nu... Lucrurile sunt mult mai complicate. Ceea ce se întâmplă în procuratură, este o imagine a ceea ce se întâmplă în societate.”

Europa Liberă: La ce s-ar referi aceste scheme?

Vladislav Gribincea: „Se referă la presiune asupra oponenților politici, pe care am văzut-o; se referă la soluții pe anumite cazuri concrete contra bani, de asemenea cunoaștem; se referă la punerea presiunii pe judecători, în anumite categorii de dosare; se referă la tergiversarea unor cauze sensibile.”

Europa Liberă: Și lucrurile acestea cu dl Stoianoglo ar putea să aibă o altă întorsătură?

Vladislav Gribincea: „Eu sper ca într-o perioadă relativ scurtă aceste fenomene să fie reduse până la aproape de neglijabil.”

Europa Liberă: Am reținut câteva declarații pe care le-a făcut proaspătul procuror general de când a ajuns să preia mandatul. Deocamdată se plânge că nu poate să-și consolideze echipa, că oricui i-a propus să vină în funcție de viceprocuror general nu a acceptat această funcție. De ce?

Vladislav Gribincea: „Ne întoarcem la ceea ce am spus anterior. Realitățile din procuratură de acum 18 ani, de când dl Stoianoglo a plecat din procuratură, sunt altele decât cele de acum. Plus, în fața procurorului general și a adjuncților procurorului general stau niște provocări importante care vor necesita sudoare, sânge, fermitate.”

Europa Liberă: Și există o frică pentru această sarcină grea, încărcată?

Expectanțele societății sunt foarte mari și, oricine ar fi fost procurorul general, inevitabil nu va face suficient


Vladislav Gribincea: „Nu că există o frică. Nu fiecare și-ar asuma o astfel de responsabilitate. Plus că expectanțele societății sunt foarte mari și, oricine ar fi fost procurorul general, inevitabil nu va face suficient ca oamenii să-l aprecieze la justa valoare.”

Europa Liberă: El a promis să-i înlăture pe cei care au instrumentat dosarele care țin de furtul miliardului. Credeți că odată cu înlocuirea procurorilor pe aceste cauze s-ar putea urni carul din loc și acele câteva zeci de dosare deschise pe marginea furtului miliardului ar putea să aibă și finalitate?

Dacă aș fi fost procuror general, aș fi fost mai atent cu astfel de declarații.


Vladislav Gribincea: „E interesantă această declarație, deoarece procesual procurorul general nu ar trebui să aibă astfel de competențe. Bineînțeles că, excepțional, procurorul general ar putea să facă acest lucru, la limita legalității, dar în acest caz logic ar fi ca acest dosar să fie preluat la Procuratura Generală, fiindcă de acest dosar nu s-a ocupat un procuror sau doi, s-au ocupat mai mult de cinci procurori dintr-o singură unitate și faptul că o să ia de la cinci procurori din aceeași unitate și o să dea la alții cinci nu cred că va schimba mare lucru. Plus, dosarul probabil este destul de voluminos și nu este vorba atât de mult de ceea ce s-a investigat, ci mai degrabă de ceea ce nu s-a investigat. Și asta nu poate fi identificat atât de ușor. Dacă aș fi fost procuror general, aș fi fost mai atent cu astfel de declarații. Noi nu știm ce se află acolo, poate dosarele sunt gata, dar au fost trenate de politic ani la rând și au fost și procurorii care, probabil, instrumentează cauzele, și procurorii pe care dorește dl Stoianoglo să-i numească să instrumenteze cazul tot în procuratură erau și toți tăceau.”

Europa Liberă: Dvs. credeți că chiar vor fi cunoscuți făptașii furtului miliardului?

Vladislav Gribincea: „Eu nu cred că ei se vor schimba. Ceea ce a apărut în dosarul Kroll nu cred că va schimba substanțial impresia noastră pentru un dosar penal.”

Europa Liberă: Deci, rămân aceiași figuranți?

Vladislav Gribincea: „Eu cred că da, cifrele sunt cifre, îs încăpățânate chestiuni, adică este clar cine a beneficiat – direct sau indirect – de pe urma banilor. Putem să nu aflăm două lucruri – la cine a ajuns în ultimă instanță o parte din bani și se poate întâmpla să nu putem recupera o mare parte din acești bani.”

Europa Liberă: Igor Dodon miercuri a anunțat, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, că s-ar putea să se identifice o companie internațională care va căuta banii, pentru că el crede că o bună parte din sumă este în exterior. Și, iată, ar fi cazul să se caute, să se găsească o firmă internațională care ar identifica unde au ajuns banii în străinătate și cum pot fi aduși acasă.

Vladislav Gribincea, Chișinău, 4 decembrie 2019
Vladislav Gribincea, Chișinău, 4 decembrie 2019

Vladislav Gribincea: „Asta înseamnă că procurorii nu au capacități ca să identifice aceste sume. Noi avem deja raportul Kroll-2, care spune încotro au plecat banii, unii dintre beneficiari, aceeași companie poate mai departe să identifice unele surse, dar compania Kroll nu are acest statut de instrumentare, iar procurorii ar putea să aibă. Plus că acea companie poate identifica unde sunt banii astăzi și le poate spune procurorilor, pentru că ei singuri nu pot sechestra acele surse, procurorii trebuie să meargă să le ia. Dar dacă procurorii peste două săptămâni se duc încolo și această informație este cumva scursă până atunci, banii acolo nu mai sunt, întrucât transferul unei sume de bani dintr-un cont în altul acum durează câteva clipe.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. credeți că sarcina continuă să aparțină Procuraturii Generale?

Vladislav Gribincea: „Bineînțeles, companiile celea private pot doar să identifice unde se află sumele, însă încasarea sumelor este doar atribuția exclusivă a autorităților din R. Moldova, nu a altora.”

Europa Liberă: Dosarul uzurpării puterii în stat e o provocare pentru actuala conducere a Procuraturii Generale?

Noi n-am mai avut dosare de acest gen și, așa cum infracțiunea este definită în Codul Penal, este extrem de complexă.


Vladislav Gribincea: „E o mare provocare. Noi n-am mai avut dosare de acest gen și, așa cum infracțiunea este definită în Codul Penal, este extrem de complexă. Dacă vorbim de uzurparea puterii în stat, înseamnă că vorbim de cineva care a vrut să acapareze toată puterea în stat și acel cineva nu este doar unul singur, deoarece o singură persoană nu poate acapara toată puterea în stat. Este un cerc mare de oameni din jurul lui.

Pe de altă parte, pe lângă faptul că sunt mulți oameni e foarte complicat de a dovedi intenția de acaparare a puterii în stat prin mijloace ilicite. Și trei: nu știu dacă procurorii în ziua de astăzi, în conjunctura politică actuală vor avea suficient curaj ca să meargă foarte ferm cu această investigație.

E o bombă cu efect întârziat, deoarece în principiu subiecții principali sunt în Partidul Democrat. Fie că e vorba de fostul prim-ministru, fie că e vorba de fostul președinte al parlamentului, fie că e vorba de fostul coordonator, fie că e vorba de foști miniștri, care actualmente sunt deputați în parlament și președinți ai comisiilor de securitate și ordine publică.”

Europa Liberă: O altă provocare se zice că e și aducerea lui Vlad Plahotniuc și punerea lui pe banca acuzaților. După ședința Consiliului Suprem de Securitate, Igor Dodon a anunțat că deja au fost înștiințate trei state – România, SUA și Marea Britanie –, că R. Moldova cere ca Vlad Plahotniuc să fie adus acasă. Va fi dificil? Va avea curaj justiția din R. Moldova să ducă la capăt și acest caz?

Vladislav Gribincea: „Noi vorbim acum despre extrădarea unei persoane

Eu nu sunt sigur că probatoriul care s-a reușit să fie acumulat până acum va fi suficient.


care se află peste hotare. Extrădarea în orișicare țară nu se decide de executiv sau de legislativ, dar se decide de judecători. Pentru ca acei judecători să ia o decizie de extrădare, mai ales având în vedere reputația justiției din R. Moldova, ei vor cere probe convingătoare pentru un judecător european, american sau român pentru extrădarea dlui Plahotniuc. Eu nu sunt sigur că probatoriul care s-a reușit să fie acumulat până acum va fi suficient pentru asta și în momentul în care nu ai probatoriu suficient, eu mai bine aș ezita să solicit extrădarea, pentru că dacă nu ai probatoriu suficient astăzi, poți să-l ai poimâine, dar decizia se va lua în baza probatoriului de astăzi.

Extrădarea pentru acuzație de spălare de bani are loc destul de complicat.


Și în momentul în care ai un refuz astăzi, va fi foarte greu a doua oară să probezi același lucru, spunând că au apărut probe suplimentare, dar eu nu știu ce au procurorii. Poate procurorii au suficient probatoriu. Și mai este o chestie pe care vreau s-o menționez: extrădarea pentru acuzație de spălare de bani are loc destul de complicat.”

Europa Liberă: Dar și Federația Rusă se pare că l-a dat în urmărire pe Vladimir Plahotniuc. Și atunci ar putea să se suprapună interesele a două state – R. Moldova și Federația Rusă?

Vladislav Gribincea: „Da, da, da. Vor fi probabil două demersuri judecate în paralel, dacă acestea vor fi examinate. Și atunci, judecătorii vor decide care din aceste demersuri să fie admis. În momentul în care ambele sunt întemeiate, persoana este extrădată în țara al cărei demers a fost admis primul.”

Europa Liberă: Și ar putea să fie Federația Rusă, nu neapărat R. Moldova?

Vladislav Gribincea: „Ar putea să fie Federația Rusă, dar ar putea să fie și R. Moldova. Aici deja intrăm în presupuneri.”

Europa Liberă: După ce s-a prăbușit majoritatea parlamentară PSRM-ACUM, practic nu se știe ce majoritate este în Parlamentul R. Moldova, dar au început să se aprindă spiritele și ideea că procuratura nu va mai fi bâtă pentru oponenții politici. E de crezut în această declarație?

Vladislav Gribincea: „În R. Moldova, cel mai bine pentru justiție a fost atunci când puterea a fost diluată între diferite forțe politice, întrucât atunci procurorii nu simțeau presiunea din partea unui singur centru de putere. Formal, acum, dl Stoianoglo nu poate fi influențat de nimeni și, dacă este o persoană onestă, nu are nici constrângeri de altă natură ca să acționeze ferm.”

Europa Liberă: Asta înseamnă că nu va mai fi răfuială politică pe linia justiției putere-opoziție?

Vladislav Gribincea: „Ea nu trebuie să existe!”

Europa Liberă: Asta e clar, nu trebuie.

Vladislav Gribincea: „Adică nu trebuie să fie dosare tendențioase împotriva unora și lipsa dosarelor împotriva altora când se justifică. Dacă se justifică un dosar împotriva unui democrat sau a unui membru al PAS, el trebuie să meargă nu deoarece procurorul așa dorește, dar deoarece așa sunt probele, dar în momentul în care mergi împotriva unuia și nu mergi împotriva altuia sau mergi împotriva unuia la care nu există probe și nu mergi împotriva altuia la care există probe, aici sunt probleme. Eu nu văd acum de ce procurorul general actual ar trebui să abordeze tendențios lucrurile. Clar că neîncrederea este mare, clar că trecutul său politic știrbește un pic din încrederea în d-lui, dar faptele bat gramatica.”

Europa Liberă: Dl Stoianoglo a mai avut un mesaj atât pentru colegii săi, cât și pentru reprezentații din mediul de afaceri și a spus că, imediat ce a intrat în această funcție, procuratura nu va mai interveni în activitatea economică a agenților. Asta înseamnă că nu vor mai fi showuri cu mascați, rețineri, arestări ilegale, abuzive; asta înseamnă că toate dosarele legate cu oamenii de afaceri care lucrează în sectorul real al economiei se vor baza pe materialele Inspectoratului Fiscal și doar în baza buchiei și spiritului legii va fi judecată orișice ilegalitate. E cu putință acest lucru?

În R. Moldova, oamenii cred în fapte, nu în vorbe, mai ales oamenii de afaceri.


Vladislav Gribincea: „În R. Moldova, oamenii cred în fapte, nu în vorbe, mai ales oamenii de afaceri. Procurorii, dacă vor dovedi că nu mai hărțuiesc, atunci probabil că această declarație va genera un pic de încredere în procurori, dar nu-i suficient doar ca procurorii să nu mai hărțuiască oamenii de afaceri, mai este necesar și ca cei care au hărțuit să fie pedepsiți, așa încât pe viitor nimănui să nu-i vină în gând să facă astfel de porcării.”

Europa Liberă: Aceste priorități pe care le-a enunțat dl Stoianoglo ar fi coincis cu prioritățile Dvs., dacă ați fi ajuns procuror general?

Vladislav Gribincea: „Prioritățile mele și ale dlui Stoianoglo în mare parte coincid, dar sunt anumite nuanțe la care ele diferă. D-lui a declarat că persoanele, procurorii care nu-și pot justifica averile ar trebui să plece din sistem. De acord, dar eu aș merge mai departe: persoanele care nu-și pot justifica averile trebuie să plece din sistem, să fie trimise la pușcărie și cu confiscarea averii. Asta era abordarea mea. Înțeleg că este una mai dureroasă, poate asta a și făcut ca membrii Consiliului Superior al Procurorilor să mă placă mai puțin, dar procurorii dorm exact așa cum își aștern, iar așternutul a fost pus prin votul din 28 noiembrie 2019 de către Consiliul Superior al Procurorilor.”

Europa Liberă: CSM nu are cvorum pentru a…

Vladislav Gribincea: „El îl are, dar nu se convoacă.”

Europa Liberă: De ce această tergiversare, are o explicație? Câtă politică poate interveni aici?

Partidul Socialiștilor nu place actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii.


Vladislav Gribincea: „Nu este o surpriză pentru nimeni că Partidul Socialiștilor nu place actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii și a susținut mișcările rebele de revocare a actualilor membri. Acele încercări au eșuat.”

Europa Liberă: Și dacă nu e pe placul Partidului Socialiștilor, asta ar putea să dureze încă mult timp, doar până a se ajunge la o componență care ar fi agreată de PSRM?

Vladislav Gribincea: „În viața noastră noi luăm decizii și trebuie să trăim cu ele. A fost decizia dlui Nagacevschi să nu vină la ședințe. Eu nu cred că e o decizie corectă…”

Europa Liberă: El a explicat că, chipurile, ar fi avut o urgență și ar fi…

Vladislav Gribincea: „Pe care a convocat-o tot el la ora în care trebuia să aibă loc ședința Consiliului Superior al Magistraturii, dar nu este prima dată, dl ministru al justiției nu a fost la nici o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii și nici nu a rugat fixarea ședinței pentru altă zi. Dar nu este vorba doar de dl Nagacevschi, este vorba și de un membru judecător al Consiliului Superior al Magistraturii, dl Micu, care nu vine la ședințe deja de câteva luni.”

Europa Liberă: Și credeți că e coordonată lipsa lui cu cineva din lumea politicului?

Vladislav Gribincea: „Dl care nu vine la ședințe este fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, care a venit la acea adunare a Consiliului Superior al Judecătorilor și, într-o oarecare măsură a fost de partea celora care doreau revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. E un fel de luptă între persoane de la niște lucruri minore. De ce spun asta?”

Europa Liberă: Soluții propuneți.


Vladislav Gribincea: „Consiliul Superior al Magistraturii, dorim noi sau nu dorim, el este autoritate acum în Republica Moldova, el trebuie să funcționeze. Din cauză că Consiliul Superior al Magistraturii nu funcționează, este blocată activitatea administrativă a instanțelor judecătorești.”

Europa Liberă: Și chiar s-a anunțat că sunt sute, mii de dosare care așteaptă examinare, sunt tergiversate deciziile.

Acest consiliu ar trebui să plece.


Vladislav Gribincea: „Măcar pentru acest lucru… Dacă aș fi fot ministru al justiției, m-aș fi dus la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, îmi place acel consiliul sau nu-mi place. E altceva la mijloc. Consiliul Superior al Magistraturii în componența actuală are încredere limitată în rândul judecătorilor și convingerea mea este că acest consiliu ar trebui să plece, deoarece dacă nu au încredere în tine cei pe care reprezinți, nu mai ai cum să-i reprezinți.”

Europa Liberă: Adică, cum să plece?

Vladislav Gribincea: „Să-și dea demisia. Dar înainte de a-și da demisia, parlamentul trebuie să modifice legea, așa încât noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii să fie aleși în mod transparent și în baza unor șanse egale pentru toți candidații.”

Europa Liberă: Dar acest Consiliu Superior al Magistraturii cât timp poate rămâne blocat din lipsă de cvorum?

Vladislav Gribincea: „Indefinit, conform legii.”

Europa Liberă: Și blocajul acesta oricum paralizează activitatea unei entități?

Vladislav Gribincea: „Haideți să vedem care sunt ieșirile din situație. Prima ieșire din situație este ca parlamentul să numească doi membri din partea societății civile.”

Europa Liberă: Da, exact.

Vladislav Gribincea: „A doua parte ar putea să fie ca dl Micu și dl Nagacevschi să vină la ședință și atunci iarăși se deblochează situația. Dacă nici una, nici alta nu se va întâmpla, Consiliul Superior al Magistraturii ar putea rămâne fără cvorum pe o perioadă indefinită. Spre deosebire de parlament, unde, dacă trei luni de zile nu poți adopta legi – se dizolvă, Consiliul Superior al Magistraturii nu se dizolvă.”

Europa Liberă: La această ultimă ședință a sa, Consiliul Superior al Magistraturii urma să se expună pe marginea unui demers în care un grup de magistrați ai Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se plâng că ar fi intimidați de procurori. E o problemă destul de sensibilă și a provocat nu doar zâzanie și nu doar păreri contradictorii în societate.

Vladislav Gribincea: „Eu mă bucur că judecătorii în sfârșit vorbesc despre acest lucru, fiindcă până acum toți spuneau că „nu, nimeni nu influențează pe nimeni”. Judecătorii ăștia sunt în acea instanță de ani de zile, ei au fost cei care au dat mandate de arest, interceptări, percheziții și acum ei au ieșit și au spus că ei sunt influențați de către procurori. Eu nu știu ce a determinat această reacție anume acum, dar am văzut încă două lucruri care ar putea să explice această reacție.

Primul este că președintele acelei instanțe a început să persecute un judecător, pe care eu îl cunosc ca o persoană onestă, care până în luna iunie a avut vreo trei sau patru proceduri disciplinare, supte din deget, pe de o parte, iar pe de altă parte, un judecător foarte influent din această țară n-a fost arestat cu vreo câteva săptămâni în urmă. Deși procurorii au solicitat arestarea, judecătorul n-a fost arestat, nici măcar arest la domiciliu nu s-a dispus. El a venit la lucru, iar procurorii au solicitat înregistrările video ale camerelor de pe coridoarele judecătoriei, fiindcă aveau suspiciuni de lucruri strâmbe la mijloc în legătură cu această hotărâre, iar președintele sediului de la Ciocana al Judecătoriei Chișinău a refuzat să pună la dispoziția procurorilor acele înregistrări video, invocând protecția datelor cu caracter personal.

După aceasta, a apărut această sesizare a judecătorilor, nu înainte ca procurorii să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la refuzul dlui Pavliuc de la Judecătoria Ciocana să pună la dispoziția procurorilor acele înregistrări video.”

Europa Liberă: Dl Stoianoglo a declarat că acest blocaj de la CSM poate fi depășit în cadrul unor consultări cu președintele Igor Dodon și cu șefa legislativului, Zinaida Greceanîi. Probabil că s-a referit și la numirea acestor doi reprezentanți din partea societății civile?

Vladislav Gribincea: „Probabil, deși numirea acestor reprezentanți ai societății civile trebuia să fie demarată deja de către Comisia juridică numiri și imunități a parlamentului. Eu nu cred că numirea acestor membri în CSM ar trebui să fie decisă de către președintele țării sau de către parlamentari.”

Europa Liberă: Dar de ce ar trebui să se întâlnească cu dl Dodon și cu dna Greceanîi?

Vladislav Gribincea: „Dvs. trebuie să-i puneți această întrebare procurorului general, nu mie.”

Europa Liberă: Cazul eliberării ex-premierului Filat e discutat foarte pe larg în societate și a apărut acest ping-pong între Igor Dodon și Maia Sandu. Igor Dodon o învinuiește pe Maia Sandu că ea ar fi pus umărul la eliberarea dlui Filat, Maia Sandu zice că interesul cel mai mare îl are chiar Igor Dodon ca Vlad Filat să fie în libertate. Dvs. ce ziceți? În baza procedurii legale, cum s-a procedat?

Conform legii, se pare că dl Filat avea dreptul să fie eliberat înainte de termen.


Vladislav Gribincea: „Eu n-am văzut hotărârea pentru punerea în libertate a dlui Filat de marți. Conform legii, se pare că dl Filat avea dreptul să fie eliberat înainte de termen. Avea dreptul, dar era la discreția judecătorului să-l pună în libertate sau să nu-l pună.”

Europa Liberă: Și judecătorul a decis că trebuie să-l pună în libertate.

Vladislav Gribincea: „Judecătorul a decis să-l pună în libertate, deși, având în vedere seriozitatea abaterilor comise de d-lui, ar trebui de o sută de ori de cântărit dacă merită sau nu de eliberat condiționat înainte de termen persoana din detenție.”

Europa Liberă: Întrebarea e dacă Igor Dodon ar putea și a doua oară să-l trimită după gratii.

Vladislav Gribincea: „Dl Dodon nu poate face nimic.”

Europa Liberă: Prin justiție.

Vladislav Gribincea: „Păi, justiția poate să facă acest lucru, nu dl Igor Dodon. În momentul când vorbim de justiție și ne gândim la dl Dodon, și când ne gândim la dl Dodon, ne gândim la justiție, lucrurile se încurcă foarte mult.”

Europa Liberă: Ar putea să mai ajungă o dată după gratii?

Vladislav Gribincea: „Din câte cunosc eu, la Procuratura Anticorupție mai există un dosar penal împotriva dlui Filat, cu privire la spălare de bani. Dar va dura timp, fiindcă, din câte înțeleg eu, dosarul este la faza urmăririi penale, iar examinarea lui în judecată va dura luni sau chiar ani de zile.”

Europa Liberă: Partenerii externi ai R. Moldova insistă pe finalitatea reformei în domeniul justiției. Vor fi capabile autoritățile R. Moldova să facă față cerințelor care vin din exterior, ca să nu mai fie mimată reforma în justiție, ca cetățeanul R. Moldova să recâștige încrederea în justiție?

Vladislav Gribincea: „Pentru a face reforma în justiție, este nevoie de voință politică de fier și de timp.”

Europa Liberă: Asta s-a spus în toate timpurile.

Vladislav Gribincea: „Voință de fier însemnând nu doar voință fermă, dar și care este împărtășită de un număr foarte mare de decidenți politici. Cine astăzi în R. Moldova susține guvernul în parlament? Formal vorbind, fără o susținere a 50-60 la sută din deputați în parlament, e foarte greu să promovezi reforme în justiție, reforme profunde.”

Europa Liberă: PD-PSRM ar avea aceste 51 de voturi.

Vladislav Gribincea: „Ar avea. Acum întrebarea-i ce fel de reforme pot fi promovate? Care era reforma? Evaluarea extraordinară a judecătorilor și despre asta se vorbește de mai mult timp.”

Europa Liberă: Absolut.

Vladislav Gribincea: „Și care este justificarea principală a acestei evaluări?”

Europa Liberă: Și de ce este o frică pentru această evaluare?

Judecătorii și procurorii s-au închinat în fața Partidului Democrat. Și acum, Partidul Democrat curăță judecătorii de cei care s-au supus Partidului Democrat? E, oricum, un pic ilogic.


Vladislav Gribincea: „Este pentru că judecătorii și procurorii s-au închinat în fața Partidului Democrat. Și acum, Partidul Democrat curăță judecătorii de cei care s-au supus Partidului Democrat? E, oricum, un pic ilogic. Totuși, chiar și în asemenea circumstanțe, este posibil de adoptat anumite măsuri tehnice care ar putea să creeze premisa pentru o schimbare calitativă în justiție. Prima este modificarea Constituției, așa încât judecătorii să nu mai fie reconfirmați în funcție după cinci ani de zile. Fiindcă cinci ani de zile, de fapt, ei stau cu Serviciul de Informație și Securitate, cu președinția și administrația publică locală, și procurorii peste ei, că dacă n-ai să lucrezi cinci ani de zile, n-o să fii reconfirmat în funcție.

A doua: schimbarea modului de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii. Prin lege. Și organizarea unor alegeri pe bune.

A treia este abrogarea articolului 307 din Codul Penal pentru a scoate frica din judecători și a nu permite procurorilor să abuzeze de poziția lor în raport cu judecătorii.

A patra: democratizarea societății, instituirea unor reguli transparente de funcționare a instituțiilor din stat.

Cinci: demonopolizarea pieței de publicitate la televiziune.

Șase: funcționarea imparțială a radiodifuzorului public.

Sunt chestii care pot fi făcute și în circumstanțele actuale. Vorbim de condițiile pe care ar putea să le pună străinii față de Guvernul de la Chișinău. ”

Europa Liberă: Reforma procuraturii, al cărei autor sunteți chiar Dvs...

Vladislav Gribincea: „Unul din autori...”

Europa Liberă: ...rămâne a fi una bună și pentru actuala conducere a Procuraturii Generale?

Procuratura Anticorupție trebuie să fie autonomă, cum este în România...


Vladislav Gribincea: „Eu m-am bucurat că dl procuror general Stoianoglo a menționat că multe din beneficiile legislației cu privire la procuratură încă n-au fost valorificate până la sfârșit. Sunt multe lucruri de făcut acolo. În primul rând, este vorba de capacitarea Procuraturii Anticorupție. Procuratura Anticorupție trebuie să fie autonomă, cum este conform legii, similar României: cu buget separat, cu agenți de investigație separați și de informare, cu experți care să nu depindă de CNA sau de Procuratura Generală.”

Europa Liberă: Și această separare ar putea să aducă eficiență?

Vladislav Gribincea: „Această separare ar putea să scoată din presiunea politică asupra procurorului general. Procurorul general oricând ar putea să le spună politicienilor: „Lăsați-mă în pace, ei sunt autonomi!”. Și asta ar putea, de asemenea, să permită procurorilor anticorupție să nu fugă după bani la Procuratura Generală, că vor să transmită bani controlat cuiva. Ceea ce se întâmplă la momentul actual.

Asta va permite să nu fie scurgere de informații și ei să lucreze mai eficient, plus, în momentul în care știi că ai garanțiile legale în spatele tău și ele funcționează, nu știu cum ești mai sigur în comportament.

Procurorul general, spuneam anterior, trebuie să fie un scut pentru procurori.


A doua: procurorul general, spuneam anterior, trebuie să fie un scut pentru procurori. El trebuie să le insufle procurorilor convingerea că-i va apăra în cazul în care cineva, în mod ilegal, va încerca să pună presiune pe ei. Dacă dl Stoianoglo va reuși să facă acest lucru, va fi un pas foarte mare înainte. Și a treia: să rezolve problemele cu corupția din procuratură. Și abuzurile din procuratură. Și nu este foarte complicat. Dacă dl Stoianoglo are nevoie de nume, eu pot să-i spun o persoană care să-i numească vreo 20 de oameni care ar merita să plece – nu acasă – din procuratură.”

Europa Liberă: În actuala conjunctură, reforma justiției poate fi mimată?

Vladislav Gribincea: „Nu cred. Străinii cunosc ceea ce se întâmplă în R. Moldova pe alocuri mai bine decât înșiși moldovenii din instituțiile publice.”

Europa Liberă: Deci, autoritățile nu ar avea posibilitate să șmecherească în vreun fel partenerii din exterior că fac reformă dacă, în realitate, această reformă nu se face?

Vladislav Gribincea: „Republica Moldova are nevoie de recăpătarea încrederii partenerilor externi și atunci când vrei s-o recapeți, manifești deschidere totală, așa încât nimeni să nu pună sub semnul întrebării nimic din ceea ce faci. În momentul când începi să trișezi, chiar la limita credibilului, tu nu recapeți încrederea, tu rămâi, de facto, acolo unde ai fost.

Dar acum relațiile cu străinii sunt într-un impas, iar fără o colaborare bună cu Uniunea Europeană, cu SUA, noi n-o să avem finanțări externe. Fără finanțări externe, mă tem că bugetul va șchiopăta la capitolul investiții. Fără investiții, n-avem creștere economică, n-avem creștere economică – n-avem pensii și salarii, vin alegerile prezidențiale, într-un an de zile.

Plus că dl președinte Dodon a menționat anterior că „eu vreau să fac lucrurile, dar nu am putere”. Acum argumentul acesta nu știu în ce măsură va mai merge și tot ce se va întâmpla bine în țară va fi meritul lui, dar și tot ce se va întâmpla mai puțin bine, de asemenea, va fi meritul lui.”

XS
SM
MD
LG