Curtea Constituţională, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Curtea de Conturi, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia pentru siguranţa alimentelor – sunt doar câteva instituţii publice şi agenţii de stat de la Chişinău afectate în ultima vreme de mutări de cadre efectuate la repezeală şi în lipsă de competiţie chiar şi acolo unde aceasta ar fi fost oarecum obligatorii. O altă similitudine - toate numirile şi mutările sunt puse în legătură cu alegerile din februarie, mai exact cu dorinţa guvernării fie de a-şi asigura victoria în ele, fie de a-şi asigura confortul de după scrutin.
Your browser doesn’t support HTML5
Rocada cadrelor
Prin recentele numiri, la Curtea Constituţională au ajuns Corneliu Gurin şi Artur Reşetnicov, primul fiind un fost procuror general despre care se spunea că fusese avansat de democraţi, iar cel de-al doilea – un fost director al Serviciului de securitate din perioada comunistă care, ajuns deputat pe lista comuniştilor, ulterior a aderat la grupul parlamentar al formaţiunii conduse de Vlad Plahotniuc, de unde şi este propulsat acum în poziţia de magistrat al instanţei constituţionale.
Printre cei care critica mutările nu doar pentru că nu au fost făcute urmare a unui concurs, ci şi ca fiind legate exclusiv de alegerile parlamentare e, bunăoară, fostul şef al lui Reşetnicov, Vladimir Voronin, care a spus unei agenţii de presă că completarea acum a Curţii Constituţionale s-a făcut pentru ca instanţa să nu observe abaterile la care se vor deda democraţii în alegeri.
Nu par să se îndoiască de miza electorală a numirilor, dar nici de loialitatea celor doi faţă de partidul condus de Vlad Plahotniuc nici socialiştii, adică cei de care tocmai ar putea să vrea să se apere democraţii făcând în pripă o mulţime de mutări de cadre.
Bogdan Ţârdea, deputat socialist: „Doi reprezentanți ai Curții Constituționale, din câte înțeleg, îşi finalizau mandatele la sfârşitul lunii februarie şi exista riscul ca noul Parlament format să numească doi reprezentanți neconectați la Partidul Democrat, ceea ce putea să creeze o frântură importantă în controlul acestei instituții importante de care va depinde, pe de o parte, validarea alegerilor, pe de alta, validarea fiecărui mandat în parte din circumscripțiile uninominale.”
Numirile de la Curtea Constituţională nu sunt, însă, nici primele sau ultimele, şi nici singurele. Printre mutările nu chiar vechi figurează cea de la şefia Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale a CNA, cea a guvernatorului BNM, a şefiei Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină sau a Agenţiei pentru siguranţa alimentelor.
Analistul Victor Ciobanu consideră că democraţii se pregătesc de o viitoare coaliţie cu socialiştii ...
Cel mai recent anunţ despre o astfel de mutare a vizat Curtea de Conturi, instituţia ce controlează cheltuielile publice, unde a ajuns un fost director al Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, suspectat şi el anterior nu o dată de afiliere cu liderul democrat. Speculaţia în cazul acestuia ar fi că i-ar putea lua locul actualului preşedinte al instituţiei, Veaceslav Untilă. Săptămâna trecută primise agreările necesare în parlament şi un nou membru în Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Corneliu Mihalache - deputat ajuns, ca Reşetnicov, de la comunişti la democraţi în timpul legislaturii actuale. Circulă zvonuri că Mihalache îl va înlocui în funţie pe actualul preşedinte al CCA, Dragoş Vicol.
În timp ce socialistul Bogdan Ţârdea crede că la mijloc ar fi o restructurare a verticalei puterii, prin care democraţii de la guvernare s-ar pregăti să guverneze de unii singuri după alegerile din februarie, unii analiştii, printre ei Victor Ciobanu, dimpotrivă, consideră că democraţii se pregătesc de o viitoare coaliţie cu socialiştii, în care cei din urmă să fie cât mai limitaţi în puteri de a influenţa lucrurile în instituţiile publice.
„Dacă veți atrage atenția, acum are loc restructurarea, inclusiv la Curtea de Conturi, Curtea Constituțională, la toate instituțiile, pentru a avea controlul total al puterii, ceea ce mă face să cred că PD-ul nu are de gând să facă coaliție cu nimeni și cel puțin speră să ia puterea de sine stătător și să controleze în continuare verticala puterii indiferent de formula puterii viitoare și cum se va numi aceasta”, ne-a spus Bogdan Țârdea.
„Această pregătire s-a început mai înainte, atunci când s-a purces la reforma Guvernului și au fost introduse aceste posturi de secretar general. Iată că generalii secretari vor fi inamovibili după alegeri și în orice configurație a rezultatului. PD probabil nu exclude scenariul că va fi partenerul mai mic într-o alianță cu PSRM, or, oamenii în funcții cheie deja sunt plasați în majoritatea instituțiilor, ceea ce le permite să păstreze controlul”, spune, pe de altă parte, Victor Ciobanu.