Consiliul Superior al Magistraturii l-a numit astăzi în funcția de judecător la Curtea Constituțională pe fostul procuror general Corneliu Gurin. Această numire ridică mai multe semne de întrebare, susțin organizațiile neguvernamentale ce monitorizează actul justiției, în primul rând, pentru că a fost anunțată la o zi după demisia unuia dintre magistrații Înaltei Curți, Igor Dolea, în al doilea rând, pentru că s-a făcut în afara unui concurs public.
Pagina electronică a Curții Constituționale precizează că pentru desemnarea unui judecător constituțional de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe scurt CSM, este necesară anunțarea unui concurs. „În urma examinării dosarelor este numit în funcţie candidatul care a obţinut votul majorităţii membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, adică cel puţin votul a 7 membri”, spune regulamentul. Ținând cont de faptul că anunțul despre demisia fostului magistrat al Curții Constituționale Igor Dolea s-a făcut luni, 10 decembrie, ridică mai multe semne de întrebare repeziciunea cu care a fost numit în funcție Corneliu Gurin.
Profesorul universitar Alexandru Arseni, fost membru al CSM, confirmă necesitatea organizării unui concurs:
„La orice funcție publică, inclusiv la funcția de judecător la Curtea Constituțională pe care doi îi desemnează Consiliul Superior al Magistraturii se anunță concurs, se depun actele și atunci din candidaturile respective CSM, prin vot, determină cine este desemnat în funcția de judecător la Curtea Constituțională.”
Într-o primă reacție privind numirea sa în funcția de judecător constituțional, oferită săptămânalului de investigații „Ziarul de Gardă”, Corneliu Gurin a precizat că nu era pregătit pentru o asemenea schimbare, dar că aceasta ar reprezenta o apreciere a activității sale anterioare în domeniul jurisprudenței. În ce privește graba CSM, Corneliu Gurin a menționat că la ședința Consiliului „s-a discutat însă despre faptul că Parlamentul e la finalul sesiunii de toamnă și urmează vacanța parlamentară, iar funcțiile trebuie ocupate pentru ca instituțiile să funcționeze în regim normal”.
Confuzia creată în jurul desemnării lui Corneliu Gurin la Curtea Constituțională face un mare deserviciu actului de justiție, crede juristul Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice:
„Stârnește îngrijorări faptul că activitatea Consiliului Superior al Magistraturii a fost una opacă. Nimeni nu a cunoscut despre un asemenea subiect în agenda ședinței CSM, deși cu toții cunoaștem că legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii obligă instituția să publice în avans chestiunile care sunt examinate în ședință. În al doilea rând, asemenea numiri se fac printr-un concurs, posibil CSM nu a vrut să mimeze un concurs veritabil și l-a numit direct în funcție, fapt care în ambele cazuri este inacceptabil.”
În timpul mandatului său a fost nevoit să dezmintă de mai multe ori acuzații de loialitate față de liderul PDM, Vlad Plahotniuc...
Corneliu Gurin a deținut funcția de procuror general din aprilie 2013 până în februarie 2016, fără a-și încheia pe deplin mandatul, care ar fi trebuit să expire în aprilie anul acesta. A fost propus la șefia Procuraturii Generale de către democratul Marian Lupu, pe vremea când acesta era președinte de Parlament. În timpul mandatului său a fost nevoit să dezmintă de mai multe ori acuzații de loialitate față de liderul PDM, Vlad Plahotniuc.
Corneliu Gurin a fost cel care în 2015, de la tribuna Parlamentului, a cerut ridicarea imunității liderului de atunci al PLDM, Vlad Filat, care a fost trimis în judecată „pentru implicarea directă în fraudele financiar-bancare”. Această cerere a fost bazată pe depozițiile omului de afaceri Ilan Șor, în prezent primar de Orhei, condamnat astăzi în prima instanță pentru fraudele din sectorul bancar.
Deocamdată Curtea Constituțională rămâne cu cinci magistrați din cei șase pe care trebuie să-i aibă. Din luna martie, Victoria Iftodi, care a fost numită în calitate de judecătoare la Curte din partea Guvernului, deține funcția de ministră a justiție.
