Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Ultimele evoluții militare:
- Agenția ONU pentru refugiați afirmă că peste 4,4 milioane de ucraineni au fugit din țară de la începutul invaziei Rusiei. Este cel mai mare val de refugiați din Europa de la Al Doilea Război Mondial până astăzi.
- Ucraina și aliații săi au acuzat Rusia de atacul cu rachete care a ucis cel puțin 52 de persoane într-o gară din estul Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski afirmă că a fost un atac deliberat asupra civililor. Compania feroviară de stat a Ucrainei a declarat că două rachete rusești au lovit gara din Kramatorsk pe 8 aprilie, în timp ce civilii încercau să fugă din zonele afectate de luptă.
- Locuitorii din regiunea Luhansk, în estul Ucrainei, trebuie evacuați deoarece bombardamentele s-au intensificat în ultimele zile și au fost masate mai multe trupe rusești, a declarat pe 9 aprilie guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Hayday care a afirmat că aproximativ 30% dintre locuitori au rămas încă în orașele și satele din regiune și că li s-a cerut să părăsească regiunea.
- Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat aflată în vizită în Ucraina că Uniunea Europeană este alături de ea și va continua să susțină Kievul, făcându-l pe președintele rus Vladimir Putin să plătească un „preț greu” pentru războiul declanșat.
- Rusia a revocat înregistrarea a 15 organizații străine, printre care Amnesty International și Human Rights Watch (HRW). Anunțul a fost făcut în a 44-a zi de la invazia Rusiei în Ucraina, care a ucis mii de oameni și a alungat peste 11 milioane de persoane din casele lor, provocând cea mai gravă criză a refugiaților din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
- Războiul din Ucraina este un test pentru a vedea dacă Parlamentul European poate da dovadă de curaj și leadership și dacă poate acționa ca un apărător puternic al democrației, a declarat președinta legislativului european, Roberta Metsola, pentru serviciul georgian al RFE/RL.
- Președintele SUA, Joe Biden, a mulțumit Slovaciei pentru că a donat Ucrainei sistemul de apărare antiaeriană S-300 din epoca sovietică și a declarat că sistemul va fi înlocuit cu un sistem Patriot fabricat în SUA.
- Pentru prima dată Moscova a recunoscut „pierderi importante” în rândul armatei ruse care a invadat Ucraina. Purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat : „Am suferit pierderi militare importante” și este „o imensă tragedie pentru noi”, fără a oferi însă o estimare a pierderilor.
- În urma unui vot din Congres, Statele Unite au revocat oficial clauza națiunii celei mai preferate pentru Rusiei și al Belarusului ca răspuns la războiul din Ucraina. Se deschide astfel calea pentru tarife punitive împotriva ambelor țări.
- Adunarea Generală ONU a suspendat Rusia din Consiliul ONU pentru drepturile omului. China s-a numărat printre țările care au votat împotriva, argumentând că va crea „un nou precedent periculos”.
- Parlamentul European a adoptat cu o majoritate largă rezoluția prin care se cere un embargo total şi imediat pentru importurile de gaz şi petrol ruseşti şi extinderea substanţială a listei de sancţiuni care vizează responsabili din Rusia şi Belarus.
- Poliția din Almatî, cel mai mare oraș din Kazahstan, a reținut patru activiști din opoziție care au organizat un spectacol-protest în fața consulatului rus împotriva uciderii în masă a civililor de către trupele rusești în orașul ucrainean Bucea.
Valul de refugiați din Ucraina depășește 4,4 milioane de persoane
Agenția ONU pentru refugiați afirmă că peste 4,4 milioane de ucraineni au fugit din țara lor de la începutul invaziei neprovocate a Rusiei, la 24 februarie, în cel mai mare val de refugiați din Europa de la Al Doilea Război Mondial până astăzi.
Noile statistici publicate pe 9 aprilie de UNHCR arată că 4.441.663 de ucraineni au fugit din țară din cauza războiului, cu 59 347 mai mulți decât în ziua precedentă. Polonia, care a primit aproximativ 2,56 milioane de refugiați, găzduiește la 9 aprilie o conferință a donatorilor pentru a-i ajuta pe cei alungați din Ucraina sau care au fost strămutați în interiorul țării. Evenimentul a fost organizat de organizația neguvernamentală Global Citizen, Comisia Europeană și guvernul canadian.
Ursula von der Leyen: „Ucraina se îndreaptă spre un viitor european”
Ucraina a primit chestionarul din partea Uniunii Europene care după ce va fi completat va aduce această țară mai aproape de statutul de țară candidată la aderare.
Vorbind la Kiev, alături de președintele Volodimir Zelenski, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis că acest proces (completarea chestionarului și analizarea lui la Bruxelles) o să dureze „săptămâni, nu ani”, fiindcă a fost cumva accelerat de război.
„Nu va fi, ca de obicei, o chestiune de ani să ne formăm o opinie, cred că e o chestiune de câteva săptămâni”, a spus von der Leyen, citată de Reuters. Mai multe amănunte AICI.
Rusia este tot mai izolată internațional
Congresul american a votat revocarea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru Rusia și Belarus, o nouă sancțiune impusă ca urmare a invaziei ruse din Ucraina, susținută activ și de Belarus. Prin privarea Rusiei de „clauza națiunii celei mai favorizate”, un principiu de bază al reciprocității în comerțul liber, Occidentul ar exclude de facto Rusia din jocul global al comerțului liber și și-ar da dreptul de a taxa puternic importurile de produse rusești. În ceea ce privește Statele Unite, doar alte două țări sunt în prezent excluse de la acest principiu al reciprocității, care stă la baza relațiilor comerciale internaționale: Cuba și Coreea de Nord. Mai multe informații AICI.
Ce știu, ce cred rușii despre Bucea?
„Este un fals absolut. Chiar și cadavrele zac acolo într-un mod nefiresc”. „Este îngrozitor și întreaga țară [Rusia] vom plăti pentru asta un preț teribil”. „Eu însumi m-am născut în Ucraina, așa că mă doare sufletul. Însă totul este o înscenare”. Așa răspund locuitori din Sankt Petersburg, Krasnodar, Ekaterinburg, Vladivostok și Arhanghelsk la întrebarea: „Ce știți despre orașul ucrainean Bucea?”
Your browser doesn’t support HTML5
Donbas: de ce se reorientează campania Rusiei spre est
Principalele eforturi ale trupelor ruse sunt de a „sparge apărarea” forțelor ucrainene din regiunea Donețk. De asemenea, ele încearcă să preia controlul deplin asupra orașului Mariupol, mai anunța armata ucraineană. Aceste informații nu au putut fi verificate independent.
Au fost însă confirmate indirect de Pentagon, care a precizat că forțele ruse s-au retras complet din regiunea Kiev și Cernigov, deoarece războiul își schimbă atenția către estul Ucrainei. Iar Cernigov pare să fi fost distrus complet, relatează pe de altă parte reporterii BBC. Mai multe amănunte AICI.
Războiul din Ucraina ar putea provoca o criză alimentară globală
Faptul că războiul compromite recolta de cereale în Ucraina, o mare exportatoare, va afecta țări din toată lumea, dar mai ales cele din Orientul Mijlociu și Africa, care sunt dependente de exporturile ucrainene. De-acum prețurile sunt în creștere vertiginoasă ceea ce face dificilă misiunea organizațiilor umanitare. Programul Națiunilor Unite pentru Alimentație anticipează că are nevoie de fonduri suplimentare în valoare de 16 miliarde de dolari pentru a hrăni un număr record de beneficiari – 137 de milioane de oameni. Mai multe AICI.
Fiicele lui Putin, vizate de noile sancțiuni împotriva Rusiei. Importurile de petrol încă nu
Uniunea Europeană va adopta joi și o nouă listă de personalități care vor fi sancționate financiar pentru sprijinul acordat, direct sau indirect, invaziei ruse din Ucraina, listă pe care se regăsesc și cele două fiice ale președintelui Vladimir Putin aflate deja de miercuri pe lista persoane sancționate de Statele Unite.
Maria Voronțova (37 de ani) se regăsește pe lista de sancțiuni europene cu următoarele argumente: „este co-proprietară a companiei Nomenko implicată în cel mai mare proiect privat de investiții din Rusia în domeniul sănătății, cu un buget estimat la 40 de miliarde de ruble.” Cea de a doua fiică a președintelui Putin, Katerina Tihonova (35 de ani) este pe lista de sancțiuni europene pentru că: „...a fost șefa noului institut de inteligență artificială de la Universitatea de Stat din Moscova, finanțat din fonduri de stat.”
Mai multe amănunte AICI.
Jens Stoltenberg: Vladimir Putin nu a renunţat la dorinţa de a pune stăpânire pe toată Ucraina
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg a avertizat că războiul din Ucraina ar putea dura luni, dacă nu chiar ani, pentru că preşedintele rus Vladimir Putin nu a renunţat la dorinţa sa de a pune stăpânire pe toată Ucraina.
„Acesta este motivul pentru care trebuie să fim pregătiţi pentru un parcurs lung, simultan în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina, menţinerea sancţiunilor şi consolidarea apărărilor noastre'', a declarat Stoltenberg înaintea începerii unei reuniuni a miniştrilor de externe ai statelor din Alianţa Nord-Atlantică.
Stoltenberg a mai spus că Moscova pregăteşte o ofensivă în estul Ucrainei pentru a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas şi a realiza „o punte terestră'' cu Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014.
Sprijin pentru R. Moldova: conferința donatorilor de la Berlin
Conferința donatorilor de la Berlin, organizată la inițiativa Germaniei, Franței și României, vrea să asigure R. Moldova un sprijin financiar, politic și logistic pe lungă durată, nu numai să ajute Chișinăul să depășească actuala criză generată de războiul din Ucraina, a declarat ministra germană de externe Annalena Baerbock, gazda reuniunii.
Germania, Franța și România au anunțat toate ajutoare suplimentare directe pentru bugetul R. Moldova dar ministrul de externe român, Bogdan Aurescu a fost singurul care a sprijinit direct ultimul gest al Chiținăului de apropiere de Bruxelles, depunerea unei cereri oficiale de aderare la UE, la începutul lunii martie. Mai multe AICI.
Irpin, regiunea Kiev: după ocupația rusă
Trupele ruse au intrat în orașul Irpin la o săptămână după începerea războiului, însă armata ucraineană nu le-a permis să preia controlul absolut. La 28 martie, orașul a fost eliberat de sub ocupație rusă. Localitatea nu are acum electricitate, apă sau gaz, iar cele mai multe case sunt complet distruse sau minate.
Drum însângerat | Cum vrea să transforme Putin dezastrul militar și umanitar în victorie
Observatori politici se întreabă ce ar putea Vladimir Putin să facă pentru a transforma ceea ce este acum un dezastru militar, într-o aparentă victorie, fie și limitată.
La acest sfârșit de săptămâna, pe măsură ce forțe ucrainene au eliberat localități din regiunea Kiev și în alte părți imaginile transmise cu cadavre pe străzi și mărturiile unor victime ale atrocităților ruse fac și mai evident că judecata morală a președintelui Biden că Putin este un criminal de război, care nu poate rămâne la putere este una valabilă.
Dar asta nu înseamnă că liderul de la Kremlin nu încearcă să găsească o ieșire cu aparența unei victorii. Primul pas a fost să declare că scopul inițial al operațiunii a fost sud-estul Ucrainei și nu întreaga țară. O ipoteză contrazisă de realitate, dar Putin nu pare să se împiedice de adevăr.
Mai multe amănunte AICI.
Victoria Nuland: Pentru negocieri serioase, Rusia trebuie să înceteze focul în Ucraina
Statele Unite sprijină decizia Ucrainei de a se așeza la masa negocierilor cu Rusia în ciuda unor cereri rusești „absolut inacceptabile”, dar Rusia trebuie să accepte o încetare a focului deplină ca negocierile să poată „deveni serioase”, a declarat Victoria Nuland, subsecretar de stat pentru afaceri politice într-un interviu cu televiziunea Current Time.
Your browser doesn’t support HTML5
„Soluțiile diplomatice în conflicte ar trebui, în general, să vină după un acord de încetare a focului, nu în mijlocul luptelor. Iar rușii nu au dorit deloc o încetare completă a focului, așa încât negocierilor să poată deveni serioase”, a spus diplomata americană cu o vastă experiență în afacerile Rusiei și Europei de Est.Mai mult, AICI.
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare data, denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.