Saga întreprinderilor de stat: două din trei sunt inactive sau pe pierdere

Scandalul de la MoldATSA a deschis cutia Pandorei în privința întreprinderilor de stat din Republica Moldova.

Dincolo de evitarea unor abuzuri precum cel al Anastasiei Taburceanu, verișoara președintei, angajată fără concurs la MoldATSA – unde a câștigat în jur de un milion de lei într-un an – guvernul vrea să analizeze și activitatea economică a companiilor controlate de stat.

Încă nu e clar ce se va întâmpla cu reforma întreprinderilor de stat după demisia premierului Alexandru Munteanu. El a anunțat că pleacă din funcție pe 3 iulie, motivând că „nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am”.

Europa Liberă a analizat datele publice prezentate de APP și a descoperit că din cele 171 de întreprinderi aflate în gestiunea agenției, doar 73 erau active la sfârșitul anului 2024. Dintre acestea – 53 încheiaseră anul pe profit.

Pierderea cumulată a celor 20 de întreprinderi ale căror bilanțuri contabile au fost încheiate pe roșu a fost în 2024 de nu mai puțin de 1,3 miliarde de lei.

Dintre cele inactive – 41 se aflau în proces de insolvență, 14 erau în lichidare și alte 42 nu mai aveau niciun fel de activitate.

Cine e pe plus, cine e pe minus

Notă: Europa Liberă a solicitat de la Agenția Proprietății Publice datele actualizate pentru anul 2025, însă nu am primit vreun răspuns până la publicarea articolului.

Administratorul Arenei Naționale: „Activăm în regim normal”

Sergiu Stanciu, candidatul PAS pentru funcția de primar la Orhei la alegerile din mai 2026 – când nu a ajuns în turul II – administrează Arena Națională din martie 2023.

Potrivit APP, Arena Națională a înregistrat pierderi semnificative în perioada 2019-2024, fiind pe plus doar în 2022 cu 17,8 milioane de lei.

Arena Chișinău este un complex modern care găzduiește competiții sportive (handbal, baschet, volei, etc.) și concerte sau evenimente de amploare.

În 2024 a înregistrat o pierdere netă de -37,5 milioane de lei. Un an mai devreme, în 2023, pierderea declarată a fost de -20 de milioane de lei.

Stanciu spune pentru Europa Liberă că „nu ar fi necesară neapărat o reorganizare sau restructurare” la Arena Națională, pentru că „noi suntem în curs de dezvoltare abia”.

Arena Națională sau Arena Chișinău găzduiește des evenimente de amploare. În imagine: Eveniment sportiv în octombrie 2023

Întrebat despre pierderile din ultimii ani, administratorul întreprinderii spune că „o bună parte din aceste pierderi sunt pe seama amortizării și uzurii clădirilor” și că activitatea Arenei Naționale pentru anul 2025 a generat un profit de 2 milioane de lei.

„Situația financiară arată cu un minus de peste 40 de milioane, dar e din cauza uzurii și amortizării clădirilor. Pentru că este o construcție nouă, se așază pe bugetul Arenei Naționale și de asta arată cifrele în felul ăsta. În realitate, noi ne acoperim cheltuielile. Din 2023 avem creșteri de peste 50% la venituri [...] Uzura și amortizarea clădirilor va dura încă peste 10 ani”, spune Sergiu Stanciu.

În declarația de avere și interese pentru 2025, Stanciu a menționat un salariu de la Arena Națională de 561.249 de lei, adică 46.770 de lei pe lună. El a mai încasat anul trecut 219.278 de lei și de la Teleradio Moldova.

În martie 2025, Autoritatea Națională de Integritate a stabilit că Sergiu Stanciu s-a aflat în incompatibilitate deoarece, în timp ce era membru al Consiliului de supraveghere și dezvoltare al Companiei Teleradio-Moldova, a fost și consilier municipal la Orhei.

### Vezi și... ###

Administratorul Aeroportului Mărculești: „Întreprinderea nu este în pierdere”

Nicolae Clichici este administratorul Aeroportului Mărculești din 2018, de când acesta a trecut în subordinea APP.

În tot acest timp, aeroportul a declarat pierderi financiare constante. Doar în 2024 a înregistrat o pierdere netă de -23 de milioane de lei.

Nicolae Clichici a explicat pentru Europa Liberă că această situație este din cauza „amortizării mijloacelor fixe, care nu au fost evaluate de mai mult timp” și că „întreprinderea nu este în pierdere”, ba chiar este profitabilă.

„Acolo este o infrastructură destul de mare, sunt mijloace fixe, mai sunt și acele active care au venit ca moștenire de la precedenții fondatori ai întreprinderii și acele active pur și simplu nu au trecut o reevaluare [...] Încasările nu acoperă amortizarea acumulată pentru ani de zile la foarte multe bunuri, care sunt de pe vremea sovietică”, menționează administratorul.

Clichici mai spune că dacă se va face reevaluarea bunurilor de pe aeroport, „tabloul financiar se va schimba”.

Aeroportul Internațional Mărculești a fost fondat în 2004 pe locul unei unități aeriene militare moștenite din perioada sovietică. Are o suprafață de 265 de hectare, iar pista de decolare/aterizare (cu o lungime de peste 2,5 km) permite aterizarea aeronavelor grele. Aeroportul are un capital social de circa 378 de milioane de lei. La aeroport lucrează 75 de angajați, potrivit APP.

Aeroportul Internațional Mărculești

De ce este necesară reorganizarea

După scandalul de la MoldATSA, președinta țării și prim-ministrul au cerut reorganizarea Agenției Proprietății Publice.

Maia Sandu a cerut în conferința de pe 1 iulie reformarea APP, despre care a spus că ar trebui divizată în două entități.

„O entitate să răspundă de întreprinderile cu potențial, să le modernizeze, să le crească valoarea; și altă entitate să se ocupe de celelalte active”, a spus șefa statului, care a cerut inclusiv listarea la bursă a unor companii.

Prim-ministrul demisionar Alexandru Munteanu i-a cerut în aceeași zi viceprim-ministrului Eugen Osmochescu, care este și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), să prezinte „o evaluare completă a APP-ului și un plan concret de reorganizare”.

O primă decizie a fost trecerea APP sub coordonarea MDED.

Întrebat de Europa Liberă cum va reforma întreprinderile de stat, viceprim-ministrul Osmochescu a spus că trebuie „lichidate companiile care nu sunt performante și privatizate companiile care sunt bancabile”.

„Există deja o listă de triaj a companiilor care sunt pasibile privatizării, lichidării sau reorganizării. Vom revizui și lista în cauză. [...] Vom demara un amplu audit, nu numai a întreprinderilor de stat, dar și a APP-ului; să știm care ne este moștenirea”, menționează ministru Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Ministrul Eugen Osmochescu a declarat că ia în calcul trei scenarii privind reorganizarea APP-ului și a întreprinderilor de stat din subordinea acestuia.

„În două săptămâni vom veni cu aceste scenarii.”

Zero întreprinderi privatizate în trei ani

În perioada 2023-2025, nicio întreprindere cu capital de stat nu a fost privatizată.

Este una dintre constatările unui raport al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, care a analizat modul în care autoritățile pun în practică Strategia de administrare a proprietății de stat.

Stas Madan

Unul dintre autorii raportului, expertul Stas Madan, spune pentru Europa Liberă că, în ultimii trei ani, statul nu a reușit să scoată la privatizare niciun agent economic, deși în strategie și-a asumat acest lucru.

Potrivit lui, reticența a fost cauzată de faptul că R. Moldova a trecut prin câteva cicluri electorale – „un moment nu neapărat bun, din punct de vedere politic” pentru ca guvernarea să facă asemenea acțiuni. Madan susține că privatizările „necesită voință politică”, iar statul moldovean nu are o tradiție prea bună în a le realiza.

Raportul „Expert-Grup” arată că starea întreprinderilor de stat înregistrează „o aparentă îmbunătățire”, indicatorul principal fiind banii virați la bugetul de stat din profitul realizat.

Dacă în 2021 în bugetul național au intrat astfel 100 de milioane de lei, în 2025 – 691 de milioane de lei, de aproape șapte ori mai mult.

Contribuția întreprinderilor de stat la PIB-ul Moldovei este, însă, de numai 0,9%, iar la numărul mediu de salariați ai companiilor – de 3,5%. Acești indicatori sunt considerați „modești” de experți.

Stas Madan ne-a mai spus că statul trebuie să acorde mai multă atenție procesului de „raționalizare a proprietății publice”. Asta ar însemna inclusiv reorganizarea întreprinderilor, pentru a le scoate ulterior la privatizare.

O altă recomandare este ca statul să-și administreze mai eficient companiile și să ridice guvernanța corporativă la nivelul celor mai bune practici internaționale.

Raportul „Expert-Grup” arată că întreprinderile de stat rămân în continuare importante din punct de vedere economic, deși ponderea lor este în scădere.

Subiectul întreprinderilor de stat a ajuns joi, 2 iulie, și pe ordinea de zi a Parlamentului.

Legislativul a votat formarea unei comisii de anchetă care va examina activitatea întreprinderilor de stat. Această comisie este formată din 11 deputați. Președinte al comisiei a fost desemnat deputatul Dinu Plîngău, din Fracțiunea parlamentară PAS.

Comisia ar urma să analizeze în detaliu angajările la întreprinderile de stat, remunerația administratorilor și personalului, modul în care sunt organizate concursurile de angajare și situațiile în care aceleași persoane dețin funcții în mai multe instituții.

Tot joi, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că 12 din cei 578 de persoane cu funcții de conducere din întreprinderile de stat sunt membri PAS.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te