Într-un interviu acordat Europei Libere la Varșovia, miercuri, Kallas i-a îndemnat pe beligeranți la „reținere”. Precizând că UE nu a fost cea care a declanșat războiul, ea a reiterat criticile blocului cu 27 de membre față de abuzurile regimului clerical din Iran, amintind că el a ucis chiar în ultimele săptămâni dinaintea ofensivei israelo-americane 17.000 de protestatari.
Ea a spus că UE este, ca întotdeauna, gata să ajute cum poate civilii afectați de conflict, inclusiv în Iran, dar nu va ajuta regimul de la Teheran, exprimându-și speranța că poate acolo va exista în viitor o conducere mai democratică.
Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, vorbește cu RFE/RL la Varșovia, Polonia, 4 martie 2026.
Kallas a anticipat că războiul s-ar putea sfârși odată ce Iranul nu va mai avea cu ce să riposteze, mai ales că aliata lui, Rusia, nu pare dornică să-l ajute.
„Iranul atacă acum toate țările din jur, dar în cele din urmă nu are o capacitate atât de mare. Așadar, la un moment dat, totul se va termina. În plus, trebuie să observăm că Iranul luptă singur, doar cu aliații săi proxy (...). Rusia nu îl susține, ceea ce este diferit”, a spus Kallas.
Ea a anunțat că joi miniștrii de externe din UE vor discuta cu colegii lor din țările din zona Golfului Persic (EAU, Oman, Qatar etc) ca să găsească mijloace de „reducere a tensiunilor”.
Kallas a condamnat atacarea cu drone a unor baze britanice din Cipru, țară care deține președinția rotativă a Uniunii Europene, dar a părut să minimalizeze amenințarea pe termen mai lung spunând, din nou, că întrevede o reducere a capacității Iranului de a ataca alte țări.
Oficialii NATO și ciprioți au spus că atacul asupra țării insulare a fost lansat de milițiile Hezbollah din Liban, sponsorizate de Iran.
Extinderea UE nu o decid nici rușii, nici americanii
În interviul acordat Zorianei Stepanenko, de la Serviciul Ucrainean al Europei Libere, Kaja Kallas a vorbit și despre alte probleme ale Uniunii Europene, inclusiv extinderea.
Solicitată să comenteze cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca aderarea Ucrainei la UE să fie cuprinsă, cu o dată fermă, într-un viitor plan de pace pentru țara atacată de patru ani de ruși, Kallas a spus că această cerere arată cât de necesară este prezența europenilor la orice negocieri de pace.
„Nu americanii sau rușii vor decide în această privință”, a insistat Kallas, referindu-se la extinderea UE.
„Este clar că locul Ucrainei este în Europa, iar aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai puternică garanție de securitate. Am fost foarte, foarte clari în privința aceasta. Așadar, și noi trebuie să ne facem temele, dar, în același timp, și Ucraina trebuie să realizeze reforme”, a spus Kallas.
Kaja Kallas (stânga) sosind în decembrie 2024 la gara din Kiev cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, și cu comisarul UE pentru extindere, Marta Kos.
În privința șanselor de ajungere la pace în Ucraina, ea a spus că obstacolul cel mai mare este faptul că Rusia nu dorește ca războiul să se termine.
„În februarie anul trecut, cu mai bine de un an în urmă, Ucraina a acceptat deja un armistițiu necondiționat, iar Rusia de atunci nu a făcut decât să se joace (cu noi)”, a spus șefa politicii europene comune, adăugând că europenii nu pot încuviința pretențiile „maximaliste” ale Moscovei, care cere limitarea armatei ucrainene și cedarea de teritorii, printre altele.
„Dacă Ucraina trebuie să-și reducă forțele armate, să facă bine și Rusia să le reducă pe ale sale”, a sugerat ea.
Kallas a insistat că atunci când se caută o soluție de pace, Ucraina și Rusia nu trebuie puse pe picior de egalitate, de parcă ar fi la fel de vinovate pentru ce se întâmplă de patru ani - o aluzie transparentă la politica administrației lui Donald Trump, care spune mereu că nu înțelege de ce Ucraina și Rusia nu sunt dispuse, ambele, la concesii.
„Vreau să spun, așadar, că războiul s-ar termina dacă Rusia ar înceta bombardamentele”, a conchis Kallas.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te