Invazia rusă din 2022 a declanșat o criză energetică masivă, în special în Europa, unde prețurile gazelor naturale – care depindeau în mare măsură de importurile din Rusia – au crescut vertiginos, amintește AFP.
Patru ani mai târziu, continentul a trecut la importul de gaze naturale lichide (GNL) în volume mari, în special din Qatar – una dintre țările afectate de represaliile Iranului împotriva atacurilor SUA și Israelului, de câteva zile.
Europa rămâne, de asemenea, dependentă de petrolul din Orientul Mijlociu, unde navele au rămas blocate, devenind uneori ținta atacurilor iraniene.
În ceea ce privește securitatea energetică, „Europa aude acum cel mai zgomotos deșteptător de la invazia Ucrainei”, a declarat Ana Maria Jaller-Makarewicz, analist la Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA), pentru AFP.
Și pentru Jan Rosenow, profesor de politică energetică și climatică la Universitatea din Oxford, ultimul conflict a provocat un sentiment de „deja vu”, amintind de anul 2022.
„Se vede că nu am învățat cu adevărat lecțiile pe care ar fi trebuit să le învățăm din acea experiență. Când te uiți la rata de dependență a Europei de petrol și gaze, aceasta nu a scăzut cu adevărat.”, spune el.
Gazul se scumpește vertiginos, benzina la pompe ar putea urma
Prețul gazului a continuat să crească într-un ritm vertiginos în Europa marți, pe fondul atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, care au zguduit piețele energetice globale și au reînviat temerile privind un șoc prelungit.
„Acest lucru a declanșat temeri imediate privind reducerea disponibilității GNL în Europa, provocând o agitație pe piețele spot și o creștere a primelor de risc”, a declarat Yousef M. Alshammari, președintele London College of Energy Economics, pentru Euronews Business.
Contractul de referință pentru gazul natural din Europa, TTF olandez, a urcat la peste 60 de euro pe megawatt-oră (MWh) marți, în jurul orei 13:30, o creștere semnificativă față de nivelul de 30 de euro de la sfârșitul săptămânii trecute.
„Situația rămâne extrem de instabilă, piețele prețuind o incertitudine semnificativă”, a continuat Alshammari, subliniind că fluxurile de GNL din Qatar, transportul prin Strâmtoarea Hormuz și eforturile diplomatice ar putea influența semnificativ prețurile.
Șoferii, inclusiv europeni, urmăreau nervoși, tot marți, evoluția prețurilor la benzinării. Firmele care le operează „transferă” de obicei în câteva zile prețul sporit de achiziție în prețuri mai mari pentru consumatorii finali.
Potrivit economistului șef al firmei XTB, Pavel Peterka, de la Praga, impactul principal al războiului în domeniul energetic este influențarea prețului petrolului. „În ultimele săptămâni, nervozitatea era deja vizibilă pe piețe, dar se poate presupune că prețul petrolului va crește cel puțin pe termen scurt.”
Presa cehă speculează că prețul unui litru de benzină ar putea ajunge la 40 de coroane (doi dolari), într-o scumpire de 20-25% față de nivelul actual.
Angajamente uitate
În ciuda angajamentului țărilor de pe continent de a reduce consumul de combustibili fosili care contribuie la încălzirea globală, Europa rămâne dependentă de aceștia pentru mai mult de două treimi din consumul său de energie – în principal pentru vehicule, încălzire și industrie – potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
Doar producția de energie electrică s-a decarbonizat în mod clar în ultimii ani. Combustibilii fosili au produs doar 29% din energia electrică a Uniunii Europene anul trecut, potrivit grupului de cercetare Ember.
În întreaga Europă, apetitul politic pentru investiții suplimentare în energia regenerabilă pentru economie în ansamblu s-a estompat.
Țările lumii, nu doar cele europene, sunt departe de obiectivele globale de renunțare la combustibilii fosili, în ciuda angajamentelor asumate în cadrul acordului climatic de la Paris din 2015, iar unele țări, în special Statele Unite, chiar și-au retras angajamentele.
Pentru liderii combaterii crizei climaterice, noul șoc, cel „iranian”, subliniază necesitatea de a repune tranziția pe calea cea bună.
„Tranziția globală este încă prea lentă”, a avertizat Simon Stiell, șeful departamentului climatic al Națiunilor Unite, pe LinkedIn, potrivit AFP.
Energiile regenerabile, a scris el, sunt acum „calea evidentă către securitatea și suveranitatea energetică”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te