La sfârșitul săptămânii, miniștrii de externe din blocul cu 27 de membri au discutat vreme de o oră și jumătate, în videoconferință, o reacție comună a UE la conflictul care se extindea între timp în tot mai multe țări din Orientul Mijlociu.
Potrivit relatării Politico, toate țările din UE au fost de acord să condamne riposta iraniană împotriva unor țări pro-americane din regiune, ca și ambițiile nucleare iraniene și reprimarea sângeroasă a protestelor interne, luna trecută.
Dar unele țări membre, a spus aceeași sursă, au avut rezerve față de menționarea în declarația comună a „respectului pentru dreptul internațional”. Unii șefi de diplomații s-au temut că această sintagma ar putea fi interpretată ca o critică la adresa președintelui american Donald Trump, într-o vreme când relația transatlantică este și așa tensionată de o serie de alte probleme.
Până la urmă, „dreptul internațional” a fost, totuși, inclus în declarația Serviciului pentru Acțiune Externă al UE, însă într-un context care trimite mai degrabă la încălcarea legilor de către Teheran, prin ripostele sale împotriva Emiratelor Arabe Unite, Qatarului și altor țări din regiune.
Spania a fost singura dintre membrele mari ale UE care a criticat deschis ofensiva americano-israeliană, pe care premierul Pedro Sanchez a numit-o sâmbătă „unilaterală” și de natură să ducă la „escaladarea” violențelor în Orientul Mijlociu.
Cum au reacționat țările est-europene candidate la aderare?
Mai multe țări din Europa de Est, inclusiv candidate la aderare la UE ca R. Moldova sau Ucraina, au emis declarații care critică Iranul pentru atacarea unor țări din regiune, după primele lovituri americane și israeliene.
„Republica Moldova condamnă cu fermitate atacurile Iranului asupra suveranității și integrității teritoriale a statelor din Orientul Mijlociu: Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit, Iordania, Oman, Arabia Saudită. Facem apel la reținere pentru a evita o instabilitate și mai mare în regiune”, a declarat ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi.
Colegul de la Kiev al lui Popșoi, ministrul de externe ucrainean Andrii Sibiha, a dat o declarație cam în aceeași notă, adăugând că ucrainenii nu vor uita niciodată că Iranul a furnizat Rusiei drone Shahed, pentru invazia ei începută în urmă cu peste patru ani.
Țările balcanice aflate la porțile UE, membre în NATO, ca Albania, Macedonia de Nord sau Kosovo, și-au exprimat în reacțiile lor solidaritatea deplină cu Statele Unite.
„Ca întotdeauna, Republica Kosovo susține cu fermitate Statele Unite și aliații săi în apărarea libertății, păcii, securității și stabilității”, a scris președinta kosovară Vjosa Osmani.
Dintre reacțiile est-europene, face notă aparte aceea a Ungariei. Țara strâns aliată cu Israelul și cu administrația lui Donald Trump se concentrează în comentariul său, exprimat de ministrul de externe Peter Szijjarto, asupra pericolului ca prețul petrolului să crească în urma crizei. Ungaria, de altfel, a făcut mereu din securitatea ei energetică piatra unghiulară a politicii sale externe, justificând astfel, printre altele, menținerea relațiilor strânse cu Rusia, în ciuda invaziei din Ucraina.
Drone ajunse până în UE
Ciprul, care deține în prezent președinția rotativă a Uniunii Europene, a fost nevoit să anuleze o conferință a miniștrilor UE planificată pentru luni, din cauza unui atac cu drone care a lovit o bază aeriană britanică de pe insulă în timpul nopții.
„Având în vedere această evoluție neașteptată, care a afectat din păcate zborurile de astăzi către Cipru, președinția cipriotă a decis să amâne reuniunea informală a CAG (Consiliul Afaceri Generale) pentru o dată ulterioară”, se spune într-o declarație de la Nicosia.
Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a declarat că la câteva minute după miezul nopții, „o aeronavă fără pilot Shahed s-a prăbușit în instalațiile militare ale bazelor britanice din Akrotiri, provocând pagube materiale minore”. El a insistat că „țara noastră nu participă în niciun fel și nu intenționează să ia parte la nicio operațiune militară.”
Incidentul a avut loc după ce Marea Britanie a acceptat duminică să permită Statelor Unite să utilizeze bazele militare britanice pentru a lansa atacuri „defensive” menite să distrugă rachetele iraniene și lansatoarele acestora.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni că Uniunea Europeană susține ferm statele membre. „Deși Republica Cipru nu era ținta, vreau să spun limpede: suntem alături de statele membre în mod colectiv, ferm și fără echivoc în fața oricărei amenințări”, a afirmat ea.
Baza Akrotiri a Forțelor Aeriene Regale este un „teritoriu britanic de peste mări” situat în apropierea orașului Limassol, de pe coasta de sud a insulei.
Anunțând că bazele britanice pot fi utilizate de forțele americane pentru atacuri defensive, prim-ministrul Keir Starmer a subliniat că Marea Britanie „nu a fost implicată în atacurile inițiale asupra Iranului și nu ne vom alătura acțiunilor ofensive în acest moment”.
„Însă Iranul urmărește o strategie de pământ pârjolit, așa că sprijinim autoapărarea colectivă a aliaților noștri și a poporului nostru din regiune”, a declarat el într-o postare pe X.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
