Pe un semnal de unde scurte, zgomotos, aproape de două ori pe zi - dimineața devreme și seara devreme, după Ora Universală Coordonată - se aude vocea unui bărbat vorbind în persană și rostind o serie de numere aparent aleatorii. Numerele sunt citite pe perioade variabile de timp, urmate de o pauză în care cuvântul „tavajjoh” - care se traduce prin „atenție” - este rostit de trei ori.
Misterul transmisiei i-a captivat pe mulți membri ai comunității globale pasionate de investigarea semnalelor radio, care au început să facă schimb de idei despre cine ar putea fi în spatele lui și care i-ar putea fi scopul.
Începând cu 4 martie, lucrurile au devenit și mai interesante. Semnalul a început să fie bruiat, cu o cacofonie de zgomot electronic care făcea aproape imposibilă deslușirea numerelor. Transmisia originală s-a oprit pentru o perioadă, apoi s-a mutat pe o altă frecvență de unde scurte.
„Este interesant faptul că a început să fie bruiată pe frecvența inițială”, a spus Akin Fernandez, considerat o autoritate în tehnologia radio codificată veche de decenii. „Cineva nu vrea ca destinatarul [semnalului] să audă numerele,” a mai adăugat el.
„Este o situație adversarială, două grupuri acționând unul împotriva celuilalt. Întrebarea este cine are mijloacele tehnice de a bruia o stație”, a spus Fernandez. „Statele Unite au aceste mijloace, ceea ce ar însemna că transmisia vine din Iran. Sau ar putea fi Iranul cel care bruiază, ceea ce ar însemna că Statele Unite sunt sursa transmisiei.”
„Cel mai probabil este o operațiune împotriva Iranului”, a adăugat el.
„Absolut imposibil de spart”
Indiferent cine transmite și cine face bruiajul, există multe teorii concurente, iar difuzarea misterioasă pare o întoarcere la o altă epocă, dinaintea apariției criptării digitale utilizate pe scară largă în aplicații precum WhatsApp, Signal și altele.
Transmisia este numită „stație de numere”, un instrument din perioada Războiului Rece care folosește transmisii radio și criptologie de tip vechi pentru a trimite mesaje secrete, de obicei către spioni din întreaga lume.
Conceptul este simplu: folosind o serie aleatorie de numere, generată de un dispozitiv mecanic sau electronic (sau de ceva mai puternic), o persoană poate trimite un mesaj codificat altei persoane care deține un decodor, adesea numit „cheie de criptare de unică folosință”.
Deși oricine poate asculta transmisia, pentru că undele scurte călătoresc pe distanțe lungi, semnalele ricoșând din atmosferă, numai o persoană care are cheia de decodare o poate descifra. Conceptul a avut și o apariție scurtă în serialul american despre spionaj „The Americans”, cu acțiunea în anii 1980.
Codul unei „stații de numere” este „absolut imposibil de spart”, spune Fernandez, care acum mai bine de două decenii a publicat o compilație audio pe patru CD-uri cu sute de înregistrări din întreaga lume, intitulată „The Conet Project”. Aceasta este considerată „Biblia” pasionaților de stații cu numere.
„Cheile numerice folosite sunt perfect aleatorii. Nu există operații matematice pe care le poți aplica pentru a le sparge prin forță brută”, a spus el. „Și chiar dacă răspunsul ar ieși la iveală, să spunem - într-o engleză corectă, nu este neapărat ușor de înțeles.”
„Nu poți deduce nimic despre un set aleatoriu de litere sau numere din lungimea lui, în afară de... lungime. Lungimea mesajului nu este conținutul informației transmise”, a spus el. „Totuși, este posibil să deduci scopul unor stații după cât timp este activă și după zgomotul pe care îl transmite, dacă nu există un mesaj textual,” a explicat Fernandez.
Un aparat radio de spionaj și informații (R-394KM) utilizat de KGB în perioada sovietică
Transmisia în limba persană este prima „stație de numere” nouă apărută în ultimii ani, potrivit Priyom, un blog administrat de entuziaști radio care au identificat, catalogat și analizat semnalul. Aceasta a fost numită inițial V32 de către un grup cu sediul în Marea Britanie, numit Enigma2000, iar reporterul american Seth Hettena a evidențiat de asemenea semnalul, într-o postare pe blogul său din 4 martie.
Grupul spune că membrii săi aflați în diferite țări au reușit să localizeze originea transmițătorului semnalului: „undeva într-o zonă care cuprinde nordul Italiei, Elveția, vestul Germaniei, estul Franței, Belgia și Olanda”.
Acest lucru a restrâns posibilitățile privind proprietarul transmisiei V32. Și apoi a început bruiajul.
„Bubble jammer”, ca pe vremuri
În timpul Războiului Rece, transmisiuni precum cele ale BBC, Deutsche Welle și Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, printre altele, erau bruiate în mod regulat de autoritățile blocului sovietic, care voiau să descurajeze cetățenii să primească informații necenzurate: știri despre propriile lor țări sau, de exemplu, muzică jazz și rock din Occident.
Metoda este simplă: acoperi difuzarea primită cu zgomot disonant, ceva cunoscut drept dispozitiv „bubble jammer” (bruiaj de tip bule).
Pe 4 martie, potrivit Priyom, un astfel de dispozitiv a început să transmită zgomot pe aceeași frecvență de unde scurte ca difuzarea originală a misterioasei transmisii V32, făcând astfel dificilă înțelegerea acesteia.
Transmisiile V32 au fost întrerupte pentru scurt timp și apoi mutate pe o altă frecvență, apropiată, a spus Priyom.
„La început părea că stația este o stație de spionaj a regimului islamic iranian, dar apariția dispozitivului de bubble jamming pentru a o bruia, a fost un adevărat moment de revelație”, a spus Mauno Ritola, administrator de baze de date la Radio Data Center, o companie radio din Germania.
„Este exact același tip de dispozitiv de bruiaj care este folosit împotriva Radio Farda, VOA Farsi, retransmisiei pe unde scurte a Iran International TV și BBC Farsi”, a spus el. „Chiar și Radio Free Iran a suferit din cauza lui într-o noapte.”
Radio Farda este serviciul în limba persană al Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, cunoscut și ca RFE/RL.
În ceea ce privește sursa transmisiei, comunitatea radio globală are teorii concurente; multe par să indice Statele Unite drept posibil inițiator, care ar putea trimite mesaje codificate agenților din interiorul Iranului.
Alte teorii se concentrează pe Israel sau chiar pe Turcia, care nu participă la campania SUA-Israel, dar este un rival regional de lungă durată al Teheranului.
Bloggerii de la Priyom au sugerat că ar putea fi și o operațiune psihologică: „o stație foarte vizibilă, pe o singură frecvență, apărută din senin pentru o emisiune de prime-time în prima zi a războiului, cu relativ puține caracteristici de fiabilitate care să garanteze că destinatarii pot copia mesajele în întregime și fără erori.”
CIA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu trimise prin e-mail de RFE/RL.
Pentru a complica și mai mult lucrurile, ABC News a relatat pe 9 martie că guvernul SUA a trimis o alertă agențiilor de aplicare a legii despre „interceptarea unor comunicații criptate”.
În reportaj însă nu este precizat despre ce fel de transmisie este vorba și nici dacă se referă la un semnal de tip „stație de numere”.
„Deși conținutul exact al acestor transmisii nu poate fi determinat în prezent, apariția bruscă a unei noi stații cu caracteristici de retransmisie internațională justifică o vigilență sporită asupra situației”, a citat ABC News din alertă.