Sergiu Gaibu: Ne așteptăm la o potențială descreștere a economiei în 2022

Într-un interviu amplu, el a insistat că economia moldoveană nu este singura afectată, pe fundalul războiului declanșat de Rusia contra Ucrainei. Gaibu a mai spus că să fii ministru nu este ușor, dar a respins speculațiile în legătură cu faptul că urmează a fi demis.

Principalele declarații, pe scurt:

Despre evoluțiile economice: Ne așteptăm la o potențială scădere economică. Lucrul acesta este determinat și de faptul că 2021 a fost un an agricol excepțional, cu roadă foarte bună, ceea ce a ajutat, de fapt, economia națională în perioada toamnei. Noi, din păcate, avem o economie care depinde foarte mult de agricultură. Inclusiv industria alimentară depinde de rezultatele anului agricol.

Despre creșterea prețurilor: Procesul inflaționist a avut loc mai rapid în Republica Moldova, fiindcă este o țară mică. Schimbările se produc mult mai repede decât într-o țară de dimensiuni mai mari, stocuri mai mari și, respectiv, creșterea inflației se produce mai lent.

Despre tarifele la energie: În ultimele 8 luni, prețul gazelor naturale în R. Moldova a crescut cu 154%, iar în Ucraina a rămas același. De ce? Fiindcă Ucraina are asigurate cel puțin 70% din necesarul de gaze din surse proprii, în vestul Ucrainei. La energie electrică, este aceeași situație. La noi, tarifele au crescut cu aproape 60%. În Ucraina, au rămas la același nivel. Ei au stații atomice, au hidrocentrale, au propriile resurse energetice pe care le utilizează pentru a produce energie electrică și este mult mai simplu de a menține un tarif stabil.

Despre susținerea IMM-urilor: Sunt necesare reforme ample în economie. Acest lucru este evident, iar noul guvern, când a venit, a anunțat o serie de direcții spre care trebuie să ne mișcăm și ca politici, și ca direcții de activitate. Dar este evident că, în momentul în care au apărut crizele, era esențial să asigurăm și un sprijin pentru economie. Iată de ce, am recurs la reformarea amplă a programelor de susținere a agenților economici, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Despre critici și o eventuală demisie: Pentru mine, contează să meargă reformele. Dacă cineva crede că să fii ministru este ușor, crede greșit.

Despre corupție și climatul investițional: Pe lângă faptul că nu tolerăm corupția și, respectiv, trebuie să fie pedepsiți cei care generează corupție, trebuie să organizăm și procesele așa încât să se excludă posibilitățile de corupție, mai ales în cazul corupției cotidiene.

Ne așteptăm la o potențială descreștere a economiei în 2022

Europa Liberă: În condițiile în care avem un război în statul vecin, vedem că Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 1% în primul semestru al acestui an, după ce în 2021 economia moldoveană a avut un salt de 14%, și prognozele sunt pesimiste. Care sunt cele mai afectate sectoare ale economiei și la ce evoluții să ne așteptăm?

Sergiu Gaibu: Este important să punem în context datele și evoluțiile actuale. În toată lumea, accentul se deplasează deja de pe procesul inflaționist, care a fost o problemă fundamentală în perioada anterioară, spre faptul că se așteaptă o încetinire a creșterii economice, iar în unele regiuni chiar stagnare sau scădere. Spre exemplu, au fost actualizate prognozele în Statele Unite, iar așteptările de creștere au fost deja reduse la 0,2 puncte procentuale și pentru anul acesta, și pentru anul viitor. De asemenea, este revizuită în scădere creșterea economică în Uniunea Europeană, dar și în multe alte țări. Creșterea economică devine tot mai des un subiect de discuție la nivel internațional, între experții care fac prognozele economice. Același lucru este valabil și în R. Moldova.

Noi vedeam semnele încă în perioadele anterioare, atunci când am făcut prognozele împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI), inclusiv calculul în ceea ce privește bugetul pentru anul viitor. Din păcate, evoluțiile sunt și mai negative decât prognoza.

Ne așteptăm la o potențială scădere economică. Lucrul acesta este determinat și de faptul că 2021 a fost un an agricol excepțional, cu roadă foarte bună, ceea ce a ajutat, de fapt, economia națională în perioada toamnei.

Noi, din păcate, avem o economie care depinde foarte mult de agricultură. Inclusiv industria alimentară depinde de rezultatele anului agricol. Este adevărat, în trimestrul întâi am avut o creștere de 1 punct procentual, care se baza inclusiv pe efectele recoltei bune în agricultură de anul trecut. În trimestrul doi însă am văzut deja o scădere de 0,9 puncte procentuale.

Scăderea nu s-a produs în toate sectoarele. Spre exemplu, domeniul electronicii a avut o creștere de 70%, în luna iulie. Deci, evoluțiile sunt foarte variate. Unele sectoare ale producției alimentare au fost în continuare în creștere, de exemplu a crescut producția uleiului. Dar sunt sectoare care au înregistrat tendințe negative, unul dintre ele fiind sectorul energetic. Fiindcă industriile și cetățenii au și o tendință de a economisi în condițiile unor tarife ridicate pentru energie, acest lucru are un impact negativ asupra PIB-ului.

În ceea ce privește evoluția prețurilor, fiindcă acesta de obicei e un subiect deseori discutat, se mai face comparația cu Ucraina. Este adevărat că, pe timp de război, poți spune multe și nu se aplică regulile economice obișnuite. Totuși, s-a atestat că inflația în Ucraina nu este cu mult mai mică decât în R. Moldova, deși Ucraina dispune de resurse energetice proprii. Decalajul ar fi chiar mai mic dacă nu exista creșterea prețurilor la resurse energetice în R. Moldova.

Evident, în R. Moldova există produse care sunt mai scumpe ca în Ucraina, unii exploatează lucrul acesta. Cei care sunt în opoziție vorbesc doar de produsele care sunt mai scumpe, dar situația este amestecată. Procesul inflaționist a avut loc mai rapid în R. Moldova pentru că este o țară mică. Schimbările se produc mult mai repede decât într-o țară de dimensiuni mai mari, stocuri mai mari și, respectiv, creșterea inflației se produce mai lent.

Aceasta nu înseamnă că situația este bună. Cu toții mai avem de lucru. Guvernul a luat o serie de măsuri în ceea ce privește reducerea posibilităților de speculație, prin lărgirea numărului de produse social-importante și aceasta, într-adevăr, a jucat un rol, în special în primăvară.

Continuăm să analizăm situația prețurilor, dar și a rezervelor, fiindcă este foarte important să fie asigurată, în primul rând, disponibilitatea produselor pe piață și, acolo unde are sens, guvernul, desigur, intervine.

Europa Liberă: Dacă principalele cauze ale creșterii inflației sunt dependența R. Moldova de resursele externe, dar și majorarea speculativă a prețurilor, cum contracarează statul astfel de fenomene?

Sergiu Gaibu: Există un comitet care lucrează încă din toamna anului trecut la monitorizarea prețurilor și a fost luată o serie de măsuri fiindcă, în perioada februarie-martie-aprilie, au fost distorsiuni în ceea ce privește aprovizionarea. Am redus birocrația la import și export, pentru a ajuta și agenții economici. În ceea ce privește pachetul de documente necesar pentru tranzacții transfrontaliere, am facilitat împreună cu ceilalți membri ai guvernului chiar mecanismului de traversare a frontierei. Unde era posibil și unde era cazul, s-a lucrat constant la acest capitol și cu partea română. Prin limitarea adaosului comercial, a fost descurajată menținerea sau formarea de stocuri în scopuri speculative.

Serviciul fiscal a făcut o serie de verificări, a amendat agenți economici care nu s-au conformat prevederilor noi. Evident, lucrul acesta nu poate opri lanțul inflaționist la nivel internațional. În toate țările s-a înregistrat o inflație-record, iar pentru unele - o inflație record în ultimii 30-40 de ani.

R. Moldova a fost afectată foarte mult tocmai din cauza prețurilor la resursele energetice. Noi suntem singura țară în regiune care depinde masiv de un singur tip de resurse energetice, dar și de un singur furnizor.

În ultimele 8 luni, prețul gazelor naturale în R. Moldova a crescut cu 154%, iar în Ucraina a rămas același. De ce? Fiindcă Ucraina are asigurate cel puțin 70% din necesarul de gaze din surse proprii, în vestul Ucrainei. La energie electrică, este aceeași situație. La noi, tarifele au crescut cu aproape 60%. În Ucraina, au rămas la același nivel. Ei au stații atomice, au hidrocentrale, au propriile resurse energetice pe care le utilizează pentru a produce energie electrică și este mult mai simplu de a menține un tarif stabil.

De asemenea, țările și-au ajutat populația foarte mult să facă față prețurilor ridicate la energie. În R. Moldova, pachetul social a fost fără precedent, iar bugetul a fost orientat masiv spre susținerea cetățenilor. La fel se face și în bugetul pentru anul viitor, pentru că înțelegem că dificultățile nu au contenit.

În regiune, este în continuare război, confruntarea militară mai degrabă se întețește, iar speranțele că războiul se va finaliza într-un termen relativ scurt au fost spulberate. Din păcate, acest conflict este de durată și efectele pe care le produce sunt ireversibile.

Acum se produc schimbări semnificative și la nivel internațional în ceea ce privește prioritățile, inclusiv economice, investiționale, se reașază industriile, iar noi, ca țară, de asemenea, trebuie să ne ajustăm la aceste noi realități. Dacă nu reușim să facem lucrul acesta, vom avea doar de pierdut. De aceea, este important să fie analizate toate opțiunile, pentru a reajusta economia și modul de operare așa încât să diminuăm impactul negativ și să beneficiem de pe urma oportunităților noi care apar.

Întregul guvern lucrează pentru readucerea emigranților acasă

Europa Liberă: Majoritatea companiilor din R. Moldova sunt întreprinderi mici și mijlocii, care au fost puternic afectate de pandemie, iar acum se confruntă și cu dificultățile legate de scumpirea resurselor energetice, de perturbația lanțurilor de aprovizionare. Cum susține statul aceste întreprinderi?

Sergiu Gaibu: Sunt necesare reforme ample în economie. Acest lucru este evident, iar noul guvern, când a venit, a anunțat o serie de direcții spre care trebuie să ne mișcăm și ca politici, și ca direcții de activitate. Dar este evident că, în momentul în care au apărut crizele, era esențial să asigurăm și un sprijin pentru economie. Iată de ce, am recurs la reformarea amplă a programelor de susținere a agenților economici, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Practic în fiecare lună, lansam câte un program nou. Chiar și săptămâna trecută am lansat un program pentru susținerea inovațiilor, pentru că, chiar dacă există aceste dificultăți, crize, nu trebuie să uităm și de dezvoltarea pe termen lung și dezvoltarea strategică (...).

Avem programe de susținere în creștere în ceea ce privește digitalizarea agenților economici, ceea ce este critic în perioada aceasta când a fost și pandemia, dar și pentru optimizarea proceselor și eficientizarea operațională a agenților economici (...). La fel, susținem și internaționalizarea. Este vorba de reorientare pe piețe noi. În condițiile în care este criză la nivel regional și unele piețe au devenit mai puțin accesibile pentru agenții economici, oferim un program prin care îi susținem cu până la 2 milioane de lei pentru a se redirecționa către piețe noi (...).

Și, de asemenea, suntem în plină dezvoltare a unui program ce ține de un fond de dezvoltare, îl numim FACEM, Fondul pentru Antreprenoriat și Creștere a Economiei Republicii Moldova. Este un instrument de creditare cu resurse ieftine în scopuri investiționale. Are scopul să susțină agenții economici să facă investiții, inclusiv pentru retehnologizare, pentru implementarea unor tehnologii noi, dar și echipamente ce ar genera, spre exemplu, energie din surse regenerabile.

Europa Liberă: Periodic, reprezentanții guvernării îndeamnă cetățenii moldoveni aflați peste hotare să revină acasă pentru a munci și a investi aici. Care sunt acțiunile statului prin care ar putea fi convinși acești cetățeni să revină acasă?

Sergiu Gaibu: În primul rând, programele de susținere și întreg guvernul lucrează în această direcție: prin faptul că vrem să facem o justiție mai corectă, prin digitalizare, prin modernizarea infrastructurii.

Au fost inițiate programe noi în ceea ce privește reconstrucția drumurilor, construcția de poduri noi, de puncte vamale noi, dar și programe pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, pentru a încuraja investițiile acasă.

Ministerul Economiei prin intermediul ODA a revizuit toate programele, începând cu cele care țin de susținerea tinerilor antreprenori care vor să inițieze o afacere și cele care țin de emigranți. Pe lângă programul PARE 1+1, am lansat PARE 1+2. Celor care au avut succes, au creat un business, care au avut rezultate, deja le dăm și mai mult sprijin din partea statului, 2 lei la un leu investit de ei. Efectiv, oricare emigrant care revine și face o investiție poate beneficia de 750 de mii de lei ca sprijin din partea statului, în două etape.

Am revizuit programele pentru tineri, am lansat un program complet nou și, chiar în ziua lansării, ODA a semnat 51 de acorduri cu tineri antreprenori, care au beneficiat și de componenta de grant, dar și de un credit cu dobândă fixă de doar 6%, în lei, pentru toată perioada de creditare.

Europa Liberă: Credeți că aceste acțiuni sunt suficiente pentru ca cetățenii moldoveni chiar să revină acasă?

Sergiu Gaibu: Fiecare trebuie să ia decizia pentru el. Noi înțelegem perfect că, timp de 30 de ani, mai multe familii au plecat peste hotare. Unele deja și-au găsit rostul acolo, dar, din câte vedem, nu și-au uitat obârșia, își sprijină rudele de acasă. Cei care se decid și vor să revină în R. Moldova, vrem să aibă condiții mai bune, vrem să le creăm oportunități mai multe. Chiar dacă revin, vrem să-i convingem să facă investiții aici, să-și ajute rudele să deschidă o afacere în R. Moldova.

Europa Liberă: Dle ministru, în ședința din 7 septembrie, prim-ministra Natalia Gavrilița s-a arătat nemulțumită de birocrația și excesul de reglementări din anumite sectoare ale economiei, care îi afectează pe antreprenori, în general, și a cerut ca Ministerul Economiei să vină până la sfârșitul lunii septembrie cu o inițiativă, un proiect în vederea soluționării acestor probleme. La ce etapă a elaborării acestei inițiative se află acum Ministerul Economiei?

Sergiu Gaibu: Aceasta a fost interpretarea jurnaliștilor. În primul rând, mesajul dnei prim-ministru a fost orientat către toate ministerele și agențiile pentru a optimiza procesele de interacțiune cu sectorul privat și, evident, cu mediul de afaceri.

Sarcina care a fost pusă a fost de coordonare a acestui proces pe care l-am numit Easy Business (...).

Scopul este nu doar să declarăm corupție zero, dar să creăm un mediu în care corupția să nu aibă sens. Acesta trebuie să fie obiectivul și nu doar al Ministerului Economiei. Este extrem de important ca să se implice toate ministerele și, în special, agențiile care interacționează nemijlocit cu mediul de afaceri (...).

Digitalizarea autorizațiilor și a certificatelor (...) a dus la posibilitatea unui schimb de date rapid între instituțiile statului. A permis, de exemplu, ca ODA (Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului) să-și schimbe cardinal modul de interacțiune cu beneficiarii, trecând la un proces totalmente electronic.

Iată așa trebuie să procedeze fiecare instituție din stat, astfel încât timpul cetățeanului și timpul agentului economic să fie economisit la maximum (...).

Salariile funcționarilor vor fi revizuite, dar pledăm pentru salarii mari pentru toți

Europa Liberă: Ambasadorii Uniunii Europene și al Statelor Unite spuneau recent în cadrul celui mai mare eveniment economic al anului, Moldova Business Week 2022, că reformarea justiției și eliminarea corupției sunt factori primordiali în atragerea investițiilor în R. Moldova și îmbunătățirea mediului de afaceri. Dvs. cum vedeți climatul investițional din Republica Moldova? Cât de sigur și de oportun este pentru investitori acum să-și direcționeze capitalul spre economia Republicii Moldova?

Sergiu Gaibu: Tocmai de aceea și guvernul are o direcție strategică de dezvoltare a țării prin reformarea sistemului judecătoresc, un element care ar ajuta la pedepsirea corupției.

Pe lângă faptul că nu tolerăm corupția și, respectiv, trebuie să fie pedepsiți cei care generează corupție, trebuie să organizăm și procesele economice așa încât să se excludă posibilitățile de corupție, mai ales în cazul corupție cotidiene.

La acest capitol este foarte mult de lucru, noi am pornit câteva proiecte în direcția respectivă. Unul este parte componentă a unui program elaborat împreună cu Banca Mondială. Este vorba de digitalizarea și electronizarea eliberării unei serii de autorizații, scopul este să cuprindem circa 27 de certificări și autorizații (...).

Dar potențialul digitalizării în prevenirea corupției nu este încă valorificat la maximum. Lucrăm în continuare la comerțul electronic. Acest pachet este acum în proces de avizare. Imediat ce va fi gata, îl vom transmite în parlament. După adoptare, agenții economici se vor putea bucura de proceduri simplificate.

Va exista și un set de reguli simplificate pentru microîntreprinderi. La momentul actual, nu există o diferență în ceea ce privește cerințele de operare pentru agenții economici mari și cei care reprezintă un business de familie sau microîntreprinderi (...).

Europa Liberă: Un subiect care revine periodic în atenția publicului și stârnește reacții negative este remunerarea grasă a reprezentanților statului în companiile cu capital public. Ce părere aveți, este justificată această remunerare?

Sergiu Gaibu: Guvernul analizează și este în proces de reformare a sistemului de salarizare în toate domeniile. Deci va fi atins și acest aspect. Dar, în general, obiectivul nostru este ca toți să primească salarii bune.

Tocmai de aceea, un scop al Ministerul Economiei este să reorientăm economia spre sectoare care pot genera valoare adăugată sporită și, în consecință, salarii mai mari. O să dau exemplul sectorului tehnologiilor informaționale, unde cei peste 15.000 de angajați au un salariu mediu de 36.000 de lei.

Trebuie să stimulăm astfel de sectoare. Am menționat la începutul interviului că sectorul electronic este în creștere. Interesul investitorilor pe plan internațional a crescut mult pentru acest sector în care R. Moldova are competențe moștenite de pe timpul Uniunii Sovietice.

Există multe companii care au succes pe piețele internaționale, dar am putea să valorificăm mai bine această moștenire. Din păcate, sectorul a rămas multă vreme în umbră. Mulți politicieni, când mergeau peste hotare, vorbeau despre mere, prune, ceea ce de asemenea este important. Dar avem și performanțe la nivel internațional în domeniul tehnologiilor avansate, iar R. Moldova poate avea o altă față.

Dacă facem politici corecte, putem crea locuri de muncă plătite mult mai bine, un viitor mult mai bun pentru tinerii noștri talentați, care, în loc să plece peste hotare, pot avea o viață decentă, bine organizată aici, în R. Moldova.

Dacă cineva crede că să fii ministru este ușor, crede greșit

Europa Liberă: În ultimele luni au existat și critici legate de activitatea dvs., venite din partea fostului premier Ion Sturza, a Platformei DA, care v-au cerut și demisia. Au apărut informații în spațiul public despre faptul că ați putea fi înlocuit cu Dumitru Alaiba, fapt negat de dumnealui. În luna august, spuneați că ați putea demisiona în cazul în care reformele pe care le-ați inițiat nu vor fi duse până la bun sfârșit. Luați în considerare o posibilă demisie după exemplul fostei ministre a mediului sau considerați că o să vă duceți până la capăt mandatul?

Sergiu Gaibu: Pentru mine contează să meargă reformele. Dacă cineva crede că să fii ministru este ușor, crede greșit. La momentul actual, avem progrese foarte bune în mai multe direcții (...). Și nu contează cine va fi ministru, este important ca reformele să meargă în continuare.

Europa Liberă: Care sunt cele mai mari dificultăți, provocări pe care le-ați întâmpinat în calitate de ministru?

Sergiu Gaibu: Când am venit, am găsit un minister oarecum părăsit. În foarte multe privințe, nu s-a făcut nicio mișcare cel puțin jumătate de an. De aceea, trebuiau să fie revizuite toate dosarele și solicitările care au fost ignorate timp de mai multe luni, înainte de venirea noului guvern. Apoi, au început crizele. Dar vreau să vă spun că nu a fost problema cea mai mare.

Probabil, una dintre cele mai problematice chestiuni este găsirea de colegi noi. Este complicat să găsești specialiști, buni cunoscători. Apoi, agenda unor cercuri care nu sprijină neapărat R. Moldova domină media. Trebuie să se lucreze și la acest capitol așa încât să promovăm discuții sănătoase, adevăruri și nu manipulare.