Your browser doesn’t support HTML5
Sindicate: după reformă, Inspectoratul Muncii de la Chișinău a devenit inert
32 de persoane și-au pierdut viața în accidente de muncă în anul 2017, fiind comemorate astăzi la o ceremonie organizată de sindicate cu ocazia Zilei mondiale pentru securitate și sănătate la locul de muncă. Liderii sindicali s-au plâns că autoritățile ar relaxa controalele în domeniul securității muncii.
Ca urmare a reformei administrației publice centrale, atribuțiile de control în domeniul securității și sănătății la locul de muncă au fost fragmentate şi trecute de la Inspectoratul Muncii la zece agenții de stat. În consecință, Agenția Sănătate Publică, de exemplu, ar urma să se îngrijească de respectarea drepturilor angajaților din acest sector, la fel cum Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică trebuie să aibă inspectori care să vegheze asupra condițiilor de muncă a lucrătorilor din sectorul electroenergetic. În realitate însă, deși schimbarea a fost operată în luna octombrie a anului trecut, lucrurile arată altfel, spune Veaceslav Cojocaru, inspector care a migrat spre Agenția pentru Protecția Consumatorilor:
„Specialiști pregătiți au fost transferați numai la trei agenții, patru persoane în componența Agenției Naționale de Transport Auto, trei persoane la Agenția Protecția Consumatorului și zece sau nouă precis au fost transferați la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Și respectiv, la moment nu se cercetează accidentele de muncă de pe data de 27 octombrie 2017, nu se lucrează. Sunt agenții care nici nu au specialiști pe domeniu, căci n-o ajuns. Numai 18 inspectori din cadrul Inspectoratului Muncii au fost transferați, restul au plecat în privat sau la pensie.”
Reprezentanții sindicatelor regreta faptul că deși au semnalat această problemă, în ultimele şase luni s-au întâmplat mai multe accidente grave de muncă, inclusiv mortale, care rămân neelucidate.
Dacă e să ținem cont de experiența Inspectoratului de Stat al Muncii cât am fost competenți în acest domeniu, atunci vreau să spun că angajatorii nu prea se grăbeau să evalueze factorii de risc. Iar informarea salariaților era inadecvată...
Mihail Hâncu, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor, constată că în timpul dezbaterilor autoritățile au lăsat impresia că țin cont de temerile celor din sindicate, dar ulterior au luat decizii în detrimentul salariaților. Mihail Hâncu s-a referit și la decizia guvernului de a stopa pe o perioadă de şase luni controalele de stat:
„Acest moratoriu a încurajat mediul de afaceri, într-un fel, la încălcări. Exemplul tragic de la mina din Pașcani din 2017 și multe altele care s-au soldat cu pierderi de vieți omenești sunt consecințe ale moratoriului, altă explicație nu poate fi. Altă situație, în rezultatul reformei administrației publice centrale, Inspectoratului de Stat al Muncii, cu adevărat i s-au retezat aripile. Noi nu suntem împotriva agențiilor, dar Inspectoratul Muncii trebuia să rămână cu funcțiile pe care le-a avut.”
Mihail Hâncu crede că responsabilizarea antreprenorilor și conștientizarea riscurilor de către angajat poate fi atinsă doar în urma unor decizii luate prin consens. În caz contrar, crede el, oricât s-ar declara alinierea la cerințele legislației europene, riscurile la locul de muncă nu vor fi diminuate.
În octombrie anul trecut, când Inspectoratul Muncii a fost lipsit de sarcina de verificare a condițiilor de muncă, statisticile instituției arătau că doar unul din patru angajatori ține cont de obligația de a-și informa lucrătorii despre riscurile meseriei, spune Dumitru Stăvilă, directorul Inspectoratului de Stat al Muncii:
„Dacă e să ținem cont de experiența Inspectoratului de Stat al Muncii cât am fost competenți în acest domeniu, atunci vreau să spun că angajatorii nu prea se grăbeau să evalueze factorii de risc. Iar odată cu aceasta putem să spunem că și informarea salariaților era inadecvată. 22-24 la sută din angajatori efectuau evaluarea factorilor de risc la locurile de muncă.”
Dumitru Stăvilă susține că în egală măsură responsabilitatea pentru propria siguranță trebuie să și-o asume angajatul, care nu trebuie să accepte să presteze servicii în lipsa unui contract de muncă, așa cum se întâmplă frecvent în domeniul construcțiilor, unul dintre sectoarele în care se înregistrează cele mai multe accidente. De altfel, reprezentanții structurilor sindicale sugerează că Republica Moldova este la ani distanță de țările Uniunii Europene, în care majoritatea angajatorilor își asumă efectiv să garanteze condiții sigure de muncă, iar organizațiile sindicale au puterea să influențe decisiv starea de lucruri.