Actualizat: 22.15
Corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Dan Alexe, cu o primă analiză a propunerilor„la pachet”: Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), premierul belgian Charles Michel – președinte al Consiliului; ministrul spaniol de externe Josep Borrell ca șef al diplomației europene; președinta Fondului Monetar Internațional (FMI) Christine Lagarde în fruntea Băncii Centrale Europene
Ce a câștigat Consiliul European? În primul rând, liderii pot arăta că din 4 posturi, 2 sunt acum potențial ocupate de femei. Cota auto-impusă și cerută în mod explicit de Emmanuel Macron este așadar asigurată.
Președintele Emmanuel Macron, Bruxelles, 2 iulie 2019
Tot Macron are între cei 4 propuși – 3 care îi sunt apropiați sau câștigați deja: premierul Belgiei Charles Michel, în fruntea Consiliului, este un liberal francofon Belgian, deci membru al Renew Europe; Christine Lagarde e franțuzoaică, iar Josep Borell vine din Spania, țara partenerului pro-european al lui Macron Pedro Sanchez.
Cacnelara Germaniei, Angela Merkel câștigă pentru o femeie din partidul său șefia Comisiei, cea mai puternică funcție din UE și scapă de candidat PPE, bavarezul Manfred Weber, pe care nici ea nu-l dorea.
Cancelara Angela Merkel și Ursula von der Leyen
Împărțirea pe partide: Partidul Popular European primește două locuri (ambele femei, von der Leyen și Lagarde); socialiștii îl au pe Borell, iar liberalii pe Charles Michel.
Esticii, cei patru din Grupul de la Vișegrad , Bulgaria și România ar trebui să fie mulțumiți, pentru că au reușit să îl blocheze pe socialistul Frans Timmermans. Fostul primvice președinte al Comisie a fost unul din cei mai vocali critici, în ultimul timp, al țărilor estice care au încălcat principiile statului de drept, în frunte cu Ungaria și Polonia.
Angajamentul european: toți cei patru au un traseu pro-european impecabil, von der Leyen vorbind chiar în trecut cu entuziasm despre o Europă federală, practic o formă de State Unite ale Europei.
E așteptată acum reacția Parlamentului European, care miercuri 3 iulie își va alege președintele... ținând cont și de celelalte patru posturi propuse de Consiliu, pe care Parlamentul e liber să le accepte sau nu. Lupta în culise abia începe!
Actualizat: 20.50
Ministra germană a apărării, Ursula von der Leyen este candidata șefilor de stat și guverne din UE pentru funcția de președintă a Comisiei Europene. Compromisul, negociat timp de trei zile la Bruxelles, a fost anunțat de Donald Tusk, președintele Consiliului European, cel care a condus negocierile.
Premierul belgian Charles Michel este candidatul pentru președinția Consiliului European; ministrul de externe spaniol Josep Borrell este propus să preia șefia politicii externe europene iar fostul președinte bulgar Serghei Stanișev, să candideze pentru președinția Parlamentului European (dar nu pentru un mandat întreg, de cinci ani).
Christine Lagarde, actuala directorare generală a FMI, ar urma să preia conducerea Băncii Europene Centrale.
Dacă von der Leyen este aprobată de Parlamentul European, va fi prima femeie la conducerea Comisiei Europene. Are însă nevoie de o majoritate absolută în parlamentul cu 751 de membri.
--------------------------------------------------------
Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a spus din start că el îl dorește ca președinte al Comisiei pe prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, și că occidentalii arată că îi privesc de sus pe estici. Premierul Italiei Giuseppe Conti, în schimb, a anunțat că el dorește o femeie în fruntea Comisiei, dar era evident că el nu o avea în minte pe candidata oficială a liberalilor Margrethe Vestager, ci pe bulgăroaica Kristalina Gheorghieva. Între timp, însă, a apărut și numele ministrei germane a apărării Ursula von der Leyen.
Premierul Irlandei, Leo Varadkar, a anunțat că el dorește în continuare un șef al Comisiei din partea PPE, Irlanda solidarizându-se astfel cu cele patru țări ale Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) care îl refuză pe Timmermans. Italia de asemenea, prin faptul că Giuseppe Conti dorește o femeie, îl refuză pe Timmermans, dar în cazul Italiei, în derivă autoritară sub influența lui Matteo Salvini, poziția de refuz pare menită mai degrabă a arăta acasă că Roma nu este de acord cu Bruxelles-ul, pentru faptul că îi este criticat în permanență bugetul.
Ba chiar, cei patru de la Vișegrad, cu intenția clară de a-și atrage favorurile Germaniei, unde Angela Merkel e slăbită, ba chiar în dezacord cu Macron, au dat de înțeles că ei ar vedea-o în fruntea Comisiei pe ministra germană a apărării Ursula von der Leyen. Bulgaria lui Borisov s-a raliat, în cele din urmă, la această propunere, care criticată chiar de unii politicieni germani.
Șeful guvernului olandez, liberalul Mark Rutte, a recunoscut că cei 28 sunt încă departe de un consens...
Noua șefă a guvernului danez Mette Frederiksen a venit la summit spunând că răbdarea țării ei are limite, în vreme ce cancelara interimară a Austriei, Brigitte Bierlein, a căutat să evite orice polemică. Șeful guvernului olandez, liberalul Mark Rutte, a recunoscut că cei 28 sunt încă departe de un consens. De altfel, premierul Greciei Tsipras nici nu a rămas pentru această nouă rundă și s-a întors la Atena, întrucât țara lui are duminică alegeri, în care partidul Syriza pare că va fi înfrânt, totul anunțând o revenire a dreptei la putere la Atena.
Asta înseamnă și că dacă nu ajung la un acord azi și decid să aibă un nou summit mai târziu luna aceasta, liderii UE care sunt încă în favoarea lui Frans Timmermans în fruntea Comisiei vor pierde sprijinul lui Tsipras și vor trebui să trateze cu succesorul lui, cel mai probabil Konstantinos Mitsotakis de la Noua Democrație, care e din PPE.