T.S. Evarsdottir: „Jurnaliștii de azi sunt percepuți ca inamici de către guverne sau puterea politică” (VIDEO)

Iolanda Bădiliță în dialog cu Thorhildur Sunna Evarsdottir

Panama Papers, Loundromatul din Azerbaidjan sunt doar două dintre anchetele jurnalistice care zguduit lumea în ultimii ani. Dezvăluirile milioanelor de dolari furate și sifonate din bugetele publice și ascunse în paradisuri fiscale au stârnit revoltă în sânul cetățenilor de rând (cei care, prin taxele pe care le plătesc alimentează bugetele publice), dar și schimbări pripite le legislație pentru îngrădirea libertății de acțiune a jurnaliștilor. Mai mult, mulți se întreabă dacă într-o lume în care există Facebook, Twitter și Instagram mai este nevoie de jurnaliști. „Da, este, mai mult ca oricând”, spune politiciana islandeză Thorhildur Sunna Evarsdottir, care a întocmit un raport despre situația jurnaliștilor adoptat deja de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). „Astăzi jurnalișii au rolul de a lupta împotriva practicilor criminale și corupției. Oamenii de rând nu poate face asta, doar junraliștii o pot face în mod profesionist și asumat. Jurnaliștii dispun de un standard profesional, de metode de lucru, structură și își asumă responsabilitatea celor scrise. Jurnaliștii fac cercetare, au surse de informații, și, astfel, ceea ce produc ei sunt articole, produse jurnalistice bazate pe documentare fundamentată și serioasă”, spune raportoarea APCE într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere.

Europa Liberă: Doamnă Evarsdottir, doar în ultimul an doi jurnaliști au fost uciși în Uniunea Europeană. Alte câteva sute se află în închisoare. Cum explicăm o astfel de situație? UE ar trebui să fie un loc sigur, căci vorbim de un bloc de țări democratice, nu de Vestul Sălbatic?

Thorhildur Sunna Evarsdottir: „Astăzi jurnaliștii nu se mai bucură de susținere din partea guvernelor, și nu mai au nici protecția sindicatelor, ca altă dată. Dimpotrivă. Sunt total descoperiți, lucrează sub amenințarea zilnică a pierderii locului de muncă sau chiar a vieții, iar în unele cazuri sunt percepuți drept inamici de către guverne sau puterea

politică. Pe de altă parte, revoluția tehnologică, mai ales digitalizarea presei, reprezintă atât un mare avantaj cât și o mare provocare pentru jurnaliști. Fără tehnologiile avansate de azi, revelații precum cele aduse la lumină de Panama Papers (făcute publice de jurnaliștii de investigație de la ICJI nu ar fi fost posibile. Însă astfel de dezvăluiri pun viața jurnaliștilor în pericol. Recentele cazuri de jurnaliști uciși, în Malta, Slovacia și Rusia stau mărturie că situația este extrem de îngrijorătoare. Avem sute de jurnaști uciși și zeci care sunt în închisoare. Condamnăm această situație și cerem guvernelor din țările respective să găsească vinovații pentru crime și să elibereze jurnaliștii.”

​Europa Liberă: În trecut, jurnaliștii aveau drept „inamici” diverse de grupuri de interese din politică, industrie, mafia, dezvăluind marelui public afacerile dubioase sau ilegale ale acestora. Astăzi guvernele, administrația de stat sunt cele care par a fi „inamicii” jurnalștilor, anchetele acestora dezvăluind corupția la nivel înalt. Pentru a se proteja, politicienii votează în parlamente schimbări ale legislației, care amenință conceptul de jurnalism independent și chiar existența acestei bresle. Jurnaliștii sunt subplătiți, îngenunchiați și, pentru a-și hrăni familiile, nu au altă șansă decât să se transformă în unelte de propagandă. Unii dintre ei, desigur. Guvernele sau mari jucători din industrie cumpără presa pauperizată pentru a controla ce se scrie în media.

Thorhildur Sunna Evarsdottir: „Da, în raportul adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei atragem atenția că cei mai mulți dintre jurnaliști se află în închisoare în baza unor acuzații de defăimare, sau alte tipuri de acuzatii ridicole sau pur și simplu neserioase. Unul dintre aceste cazuri este cel al Kadijei Ismailova, jurnalista de

investigație și activista pentru drepturile omului din Azerbaidjan. De asemenea, asasinarea Dahnei Caruana Galizia și a lui Ján Kuciak sunt extrem de îngrijorătoare și există indicii că persoane din administrația de stat au fost implicate în aceste asasinate. Chiar și în țara mea, Islanda, ministrul de justiție a cerut ca anumiți jurnaliști să fie trimiși în închisoare. Există în Islanda platforme cărora le este interzis să scrie despre anumite teme, cum ar fi afacerile unor miniștri. Aceste instituții de presă au scris la un moment dat despre afacerile ministrului nostru de finanțe și apoi li s-a cerut să se oprească înainte de alegeri. Ca atare, chiar și în țara mea există o astfel de situație. Iată de ce, noi suntem solidari cu jurnaliștii și pledăm ca ei că își poată exercita profesia liber și în siguranță, o profesie extrem de importantă pentru societate.”

T.S.Evarsdottir: „Jurnaliștii de azi sunt percepuți ca inamici de către guverne sau puterea politică”

Europa Liberă: Ce pot face Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Consiliul Europei pentru a garanta securitatea jurnaliștilor?

Thorhildur Sunna Evarsdottir: „APCE poate cere statelor membre să ia măsuri pentru siguranța jurnaliștilor. Ducem o muncă diplomatică în acest sens. Pe de altă parte, în cadrul dezbaterilor în plen împărtășim situația din fiecare țară si faptul că sunt 47 de state membre ne dă o imagine de ansamblu asupra problemelor și tendințelor generale. În cadrul Consiliului Europei există Platforma pentru Siguranța Jurnaliștilor, înființată în 2015, care este un instrument extrem de important. Apoi, există Comisia Veneția, GRECO și celelalte grupuri de experți, toate instrumente excelente pentru menținerea mecanismelor democratice, iar un semn că o democrație nu este funcțională este o presă care nu mai este suficient de liberă. Așadar punem presiune diplomatică pe statele unde jurnaliștii se confruntă cu probleme, vorbim acasa, în țările noastre, despre cazurile de jurnaliști aflați în dificultate și ne oferim sprijinul atunci cand este nevoie.”

Europa Liberă: Ce rol și ce importanță mai are presa clasică în lumea aceasta aproape cucerită de platformele sociale, Facebook, Instagram, Twitter, de unde oamenii își iau singuri informații și pot participa activ la împărtășirea sau chiar la producerea sau modificarea informațiilor, jucând rolul unui jurnalist? Mai are vreo putere și vreo importanță jurnalismul clasic, mai este nevoie de jurnaliști?

Thorhildur Sunna Evarsdottir: „Cu siguranță! Astăzi jurnalișii au rolul de a lupta împotriva practicilor criminale și corupției. Oamenii de rând

nu poate face asta, doar junaliștii o pot face în mod profesionist și asumat. Jurnaliștii dispun de un standard profesional, de metode de lucru, structură și își asumă responsabilitatea celor scrise. Jurnaliștii fac cercetare, au surse de informații, și, astfel, ceea ce produc ei sunt articole, produse jurnalistice bazate pe documentare fundamentată și serioasă. Doar ei ne pot oferi puncte de referință, pentru a vedea dacă toate informațiile acestea pe care le aflăm de peste tot sunt sau nu adevărate. Distincția dintre fapt și fantezie a devenit foarte subțire în ultimii ani. În acest hățiș informațional suntem pierduți fără jurnalismul clasic. Este nevoie de jurnaliști mai mult ca oricând.”

Europa Liberă: Nu puține state membre ale Consiliului Europei au devenit experte în a produce și împrăștia știri false, au devenit experte în război hibrid și propagandă, folosite în cadrul unui nou joc de putere sau de extindere a sferei de influență. Rusia pare să fi devenit expertul numărul unu, dar știm bine că nu doar Rusia face asta. Ce puteți face pentru a descuraja statele să folosească aceste instrumente de intoxicare a spațiului public, care pot modifica opinii, schimba rezultatul unor alegeri, modifica echilibrul democratic, ordinea și pacea mondială?

Thorhildur Sunna Evarsdottir: „Astfel de chestiuni ar trebui discutate la nivel de șefi de stat și de guvern. Ce este important este să arăți publicului ce este adevarat și ce nu, să îi invațăm pe oameni gândirea critică, atât pe copii cât și pe adulți. Doar așa ne putem apăra și putem să apărăm valorile democratice. Trebuie sa o facem în colaborare cu giganții IT, care ajută la diseminarea informației, totul fără limitarea libertății de expresie. Politiciienii europeni și jurnaliștii trebuie să colaboreze pentru a găsi soluții de stopare a acestor practici, prin, de exemplu, sancționarea celor care se fac vinovați de producerea și răspândirea informațiilor false.”