Ce taxe și impozite vor crește în 2022

Ministerul Finanțelor își propune să mărească veniturile la buget anul viitor, dar nu prin majorarea impozitelor, ci prin colectarea acestor impozite de la cât mai multe persoane, fizice și juridice. În cuvintele ministrului Dumitru Budianschi, autoritățile vor să mărească baza fiscală, să combată evaziunea, să aducă economia tenebră în legalitate... Aceasta ar fi filosofia politicii bugetar-fiscale pe anul viitor, pe care Ministerul Finanțelor tocmai a supus-o dezbaterilor publice, înainte să prezinte și proiectul legii bugetului.

Ce taxe și impozite vor crește în 2022

Nu este primul guvern care își propune să combată evaziunea fiscală... Iar acesta de acum se confruntă cu efectele pandemiei, când multe firme nu au cu ce achita salariile, dar și cu creșterea prețurilor. Banca Națională așteaptă la anul o rată a inflației de 14%. Valentina Basiul i-a cerut detalii ministrului finanțelor, Dumitru Budianschi, despre soluțiile din proiectul de politică fiscală, dacă există.

Proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2022 este unul mai suplu, în comparație cu anii precedenți, și asta pentru că, potrivit ministrului finanțelor, Dumitru Budianschi, au intervenit urgențele din ultimele săptămâni legate de criza energetică. În plus, problemele ce țin de sistemul fiscal necesită soluții mai complexe și de consens. Așa că guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate a decis să nu intervină cu majorări sau diminuări substanțiale de taxe și impozite, urmând ca probleme de fond aduse în prim-plan de reprezentanții mediului de afaceri să fie abordate și soluționate pe parcursul următoarelor luni, a spus ministrul finanțelor.

Totuși, puterea propune majorarea scutirilor personale. Ministrul Dumitru Budianschi: „Scutirile personale au fost majorate, unele în limita inflației, însă scutirea pentru copii a fost dublată, de la 4.500 de lei la 9.000 de lei, ceea ce este un suport foarte mare pentru a spori venitul disponibil a familiilor cu copii și sperăm că aceasta o să se vadă și în bugetul celor care au venituri și au și copii”.

La capitolul noutăți, ministrul finanțelor a remarcat eliminarea unei taxe de 2,5% pentru operatorii de telefonie mobilă, care era de fapt o suprataxă ce alimenta fondul de sprijinire a populației. Acest subiect ar avea legătura, potrivit ministrului, cu discuțiile avute cu partenerii europeni în vederea eliminării taxelor pentru convorbirile în roaming. De asemenea, vor crește accizele la țigări, suplimentar vor fi uniformizate accizele pentru trabucuri și tot ce ține de țigările electronice. O altă noutate e că primăriile vor beneficia de valoare integrală a taxei pentru folosirea drumurilor, până în prezent fiindu-le transferată doar jumătate din fondurile acumulate.

La capitolul stimulente pentru mediul de afaceri și facilități fiscale, Dumitru Budianschi a spus că o parte din măsuri au fost aprobate și anunțate anterior, o altă parte din propunerile înaintate urmează în scurt timp să fie analizate.

„R. Moldova are un nivel de taxe jos, noi nu avem un nivel de taxe înalt. Problema R. Moldova este baza fiscală, nu plătesc toți taxele, și aceasta creează, pe de o parte, venituri reduse comparativ cu alte țări și creează o presiune destul de mare pe buget și pe cheltuielile bugetare. Dintr-o parte la noi necesitățile de a cheltui, cu programe sociale, cu programe de dezvoltare, pentru susținerea afacerilor, cresc, însă nu cresc în aceeași măsură și veniturile. Iată aici vom lucra pentru a spori baza fiscală și să sporim și veniturile la buget. Scopul de bază este menținerea a ceea ce avem la ziua de azi, nu avem obiective de a majora taxele, dar nu avem obiective nici de a le diminua”.

Unii experți au remarcat din proiectul politicii bugetar fiscale că scutirile personale la achitarea impozitului pe venit nu ar corespunde ratei inflației. Viorel Gârbu de la Institutul Economiei de Piață spune că deși aceste scutiri vor crește, iar aparent se creează impresia că mai mulți bani vor rămâne populației, mărirea lor este mai mică față de procentul inflației, sau rata creșterii prețurilor.

„Dacă vă uitați în nota informativă a Ministerului Finanțelor, vedem niște ajustări de 4-7%. Pe fundalul inflației anunțate pentru anul viitor de 14%, scutirea... în realitate statul o să ia mai mulți bani, o să încaseze mai mulți bani din impozitul pe venit. În context mai larg, pe anul viitor, conform ratei inflației, populația o să sărăcească de fapt, impozitul va fi mai mare, presiunea asupra salariilor va crește”.

Creșterea accizelor la țigări are loc anual și reiese din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, remarcă economistul Viorel Gârbu, angajament pe care nu îl agreează. Din punctul lui de vedere, această majorare de accize la țigări a generat creșterea contrabandei.

Camera de Comerț Americană în Moldova și Asociația Businessului European au făcut propuneri către PAS de a reduce contrabanda de țigări, prin majorarea gradual, echilibrată a accizei pe termen lung. În acest sens, au sugerat puterii să amâne punerea în aplicare a angajamentelor luate.

Anna Djurinscaia, manager pe politici fiscale la Asociația Businessului European, a salutat eliminarea așa-zisei taxe de lux de 2,5% pentru operatorii de telefonie mobilă, dar a cerut autorităților să-și respecte angajamentele în ce privește taxele de mediu, inclusiv la importul autoturismele cu standarde europene, dar și modificarea accizelor la alcoolul denaturat, produs ce ar fi necesar pe piață în context pandemic.

„În ceea ce privește protecția mediului înconjurător, ne referim la următoarele propuneri: anularea taxei pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului și introducerea mecanismului economic pentru aplicarea principiului de responsabilitate extinsă a producătorului, prin scutirea de taxe, și nu prin subvenționarea doar a procesatorilor. Considerăm că drept rezultat impactul economic scontat va fi creșterea semnificativă a valorii actuale a plăților de mediu acumulate la bugetul de stat și reducerea cheltuielilor statului pentru domeniul protecția mediului”.

Atât unele asociații de business, cât și expertul Viorel Gârbu au cerut autorităților stimulente fiscale pentru IMM-uri sau anumite domenii. Ministru finanțelor a explicat că asemenea doleanțe nu sunt întotdeauna justificate și că ar vrea să le analizeze în complex, într-o strategie de dezvoltare a mediului de afaceri.