Răspunsul scurt și previzibil este că arată foarte dezechilibrat. De la colanți de yoga și decorațiuni de interior ieftine vândute moldovenilor pe Temu la produse sofisticate ca mașinile electrice și transformatoare pentru parcuri fotovoltaice, China exportă în Republica Moldova de 160 de ori mai mult decât importă.
În 2025, China a vândut Republicii Moldova mărfuri în valoare de aproape 1,5 miliarde de dolari, cumpărând în schimb mărfuri moldovenești de numai aproximativ 9 milioane - un surplus enorm de balanță comercială.
Achizițiile de mărfuri moldovenești erau în creștere înainte de pandemia de Covid 19, dar s-au prăbușit în 2020, înjumătățindu-se aproape, și au continuat să scadă în anii următori.
Pentru Boris Foca, președintele Camerei de Comerț Moldova – China, vizita ministrului Popșoi ar fi un „un semnal” că R. Moldova și-ar dori să dea mai multă „coerență” relației economice cu China.
Ultima vizită a unui ministru moldovean de Externe în China a avut loc în 2018, în perioada guvernării Partidului Democrat din care și Foca face parte.
Dar o prea mare cooperare cu China este văzută ca un risc economic și chiar de securitate de către Uniunea Europeană, care oferă țărilor candidate „planuri de creștere” alternative.
Ce vinde Republica Moldova Chinei
Principala marfă moldovenească vândută Chinei este, din nou previzibil, vinul. Dar mai jos, surpriză: „oase și coarne brute, degresate, prelucrate sumar”. Acestea sunt folosite în calitate de materie primă pentru producția de gelatină și colagen utilizate la rândul lor mai ales în industria alimentară, cosmetică și farmaceutică.
Republica Moldova mai exportă în China ape minerale și gazeificate, alcool etilic nedenaturat, dar și aparatură pentru comutarea, tăierea, protecția, circuitelor electrice, articole de transport sau de ambalare din materiale plastice, fire, cabluri, instrumente, etc.
La sfârșitul anului 2025, noua ambasadoare chineză la Chișinău, Dong Zhihua, declara la o întâlnire cu ministrul Dezvoltării Economice, Eugen Osmochescu, că China își propune să crească importurile de vin, cireșe și făina de semințe de floarea-soarelui din R. Moldova. Ambasadoarea mai invita R. Moldova să urce în ceea ce a numit „trenul rapid” al dezvoltării chineze.
Într-o analiză a Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), directorul acestui think-tank de la Chișinău, Iulian Groza, remarca, în aprilie, o „dinamizare vizibilă” a activității diplomatice a Chinei la Chișinău. „E o evoluție de apreciat, dar și de observat cu atenție”, scria Groza.
Captură de ecran cu vinuri moldovene dintr-un episod din „Specialitatea lumii”, emisiune TV populară în China.
Ce vinde China Republicii Moldova
China este a doua țară după România în topul țărilor de unde importă mărfuri Republica Moldova, în 2025 revenindu-i o cotă de 13,6% în totalul importurilor moldovene.
A urcat pe această poziție în 2023, după prăbușirea importurilor moldovene din Rusia ca urmare a invaziei rusești în Ucraina.
R. Moldova importă mai ales aparataj electronic – de la smartfoane la aparate de aer condiționat și transformatoare. Acestea au constituit mai mult de o pătrime din valoarea importurilor din 2025.
Un articol tot mai discutat al importurilor din China îl reprezintă mașinile hibrid și electrice.
Economistul Veaceslav Ioniță a calculat că, în 10 ani, numărul autoturismelor chinezești importate în R. Moldova a crescut de 100 de ori: de la 120 în 2015 la 12,2 mii în 2025. Potrivit lui Ioniță, valoarea acestora a ajuns în 2025, la 108 milioane de dolari, făcând ca China să devină principalul furnizor de mașini pe piața moldoveană.
În propriul său studiu, Iulian Groza de la IPRE, spune că „mașinile produse în China au devenit cele mai populare automobile noi, ocupând o cotă impresionantă de 26,1% din totalul importurilor de vehicule noi”. Pentru comparație, adaugă Groza, în 2024 cota Chinei era de 15,1%, iar în 2023 abia depășea 7%.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, tăind panglica la lansarea unui sistem de stocare a energiei electrice (BESS), cu o capacitate totală de 60 MWh, la Rădeni, raionul Strășeni, 30 aprilie 2026
Importuri problematice
Printre importurile moldovene din China se numără echipamentele electrice folosite la parcuri fotovoltaice și baterii de stocare a curentului electric, pe care Uniunea Europeană le consideră de curând un risc de securitate.
La începutul lunii mai, Comisia Europeană a avertizat că va descuraja achiziția de invertoare chinezești de către țările membre pentru că reprezintă un mare risc economic și de securitate cibernetică.
În practică, aceasta poate însemna deconectarea de la distanță a rețelelor electrice ale țărilor membre, ducând la pene de curent la scara întregii țări, a fost citat la anunțarea măsurii un purtător de cuvânt al Comisiei.
Dar R. Moldova anunța, cu numai câteva zile mai devreme, că, dimpotrivă, tocmai a deschis un mare sistem de stocare a energiei, în satul Rădeni, cu tehnologie chinezească.
Comentând îngrijorările UE, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus Europei Libere că sistemul de stocare din Rădeni este o investiție privată, iar recomandarea Comisiei Europene în privința tehnologiilor chinezești a venit mai târziu.
Dar autoritățile moldovene „așteaptă cu interes o comunicare ulterioară” cu UE pentru a vedea „care dintre tehnologiile sau furnizorii de tehnologie din China ar prezenta riscuri”. „În același timp, urmărim cu interes și producția europeană (...) pentru că aici este și un aspect la care Uniunea Europeană trebuie să lucreze ca produsele europene să fie competitive pe piață și noi să avem acces la ele”, a spus Junghietu.
Ambasadoarea Chinei în R. Moldova, Dong Zhihua (centru), în vizită la un parc fotovoltaic din raionul Criuleni, construit cu suportul guvernului chinez.
Investiții chineze
Una dintre cele mai mari investiții chineze în R. Moldova este un mare parc fotovoltaic, în raionul Criuleni.
Guvernul de la Beijing a contribuit cu 4 milioane de euro la construcția acestui parc, iar ambasadoarea chineză a numit acest proiect „un simbol al prieteniei dintre China și Moldova”.
Dar investițiile chineze directe în R. Moldova au rămas modeste. Agenția Servicii Publice spune că în R. Moldova își desfășoară activitatea 81 de companii cu capital chinez. Acestea au făcut investiții de peste 6,5 milioane de lei, volum care o plasează pe locul 51 în lista de investitori în economia moldoveană.
Investitorii chinezi sunt interesați în principal de sectorul agricol, procesarea produselor agricole, de proiecte de infrastructură și energetică.Agenția de Investiții din Moldova anunța la începutul anului 2026 că, în cadrul Moldova Business Week 2025, au fost agreate investiții chineze de peste 20 de milioane de euro în componente auto (încărcătoare pentru vehicule electrice) și energie verde.
Intrarea într-o topitorie de cupru deținută majoritar de compania chineză Zijin, în localitatea Bor din Serbia
Contextul regional
R. Moldova nu este nici pe departe singura țară europeană care și-a sporit în ultimii ani legăturile economice, inclusiv comerciale, cu China.
China este un partener comercial de frunte pentru țări central-europene membre în UE ca Polonia, Ungaria și Cehia și are un surplus mare în balanța comercială generală cu blocul cu 27 de membri.
Țări din vestul Balcanilor candidate la aderare, ca Muntenegru și Serbia, au încurajat investițiile chinezești în infrastructura și industria lor.
Aceste state sunt atrăgătoare pentru China fiindcă au acces pe piața UE în calitate de țări asociate, dar și pentru că economiile lor nu sunt încă atât de strict reglementate precum ale celor 27 de membre.
Pe de altă parte, însă, ele sunt îndemnate constant de UE, inclusiv în procesul de pregătire pentru aderare, să-și alinieze politicile la cele comunitare, inclusiv pe plan economic.
Prea marea cooperare cu China este văzută de Bruxelles ca un risc economic (finanțări opace, îndatorare, pericolul ruperii lanțului de aprovizionare, concurență incorectă pentru producătorii europeni) și de securitate, ca în cazul instalațiilor energetice, dar și al celor de telecomunicații plasate în regiune pentru spionaj și sabotaj.
Inclusiv pentru a contracara expansiunea economică chineză în vecinătatea ei estică, UE a propus țărilor vecine, candidate, așa-numite „planuri de creștere”, inclusiv unul de aproape 2 miliarde de euro pentru R. Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te