Protestele împotriva regimului clerical iranian se extind, atrăgând noi orașe și localități, grupuri sociale și simboluri, într-o fază pe care activiștii o descriu ca fiind o nouă etapă a confruntării cu autoritățile.
Ceea ce a început ca demonstrații izolate împotriva inflației galopante și prăbușirii monedei naționale pe 28 decembrie este acum vizibil pe străzi și în bazarurile închise din întreaga țară cu aproximativ 92 de milioane de locuitori, în scene care amintesc de Revoluția Islamică din 1979.
Doar că de data aceasta, oamenii vor să dispară regimul islamic.
În ultimele 48 de ore, protestele s-au extins în mai multe zone ale capitalei, Teheran, și în orașul Mashhad din nord-est, al doilea oraș ca mărime al țării, precum și într-un număr tot mai mare de centre provinciale și orașe mici, printre care Borujen, în centrul Iranului.
Unul dintre cele mai mari proteste a avut la Abdanan, din vestul țării, unde strada principală a fost plină de demonstranți pe 7 ianuarie. Orașele din vestul Iranului, unde trăiesc mai ales minorități etnice, au fost scena unora dintre cele mai mari proteste și cele mai dure represiuni ale guvernului.
Pe lângă protestele de stradă, comercianții dintr-un număr tot mai mare de bazaruri – centre comerciale importante în Iran – și-au închis magazinele și au intrat în grevă în semn de solidaritate cu protestatarii. Mulți iranieni au comparat aceste scene cu „grevele din piețe” care au contribuit la căderea șahului Iranului în 1979.
Căderea economică liberă alimentează furia
Cauza imediată a protestelor a fost agravarea crizei economice din Iran. Scăderea bruscă a valorii rialului, moneda națională, s-a tradus în creșteri de la o oră la alta ale prețurilor la produse de bază precum ouăle și uleiul de gătit, inducând impresia că țara se află în pragul colapsului.
Pe măsură ce tulburările s-au extins, au avut loc confruntări din ce în ce mai frecvente și mai violente. Forțele de securitate au folosit bastoane, gaze lacrimogene și muniție reală.
În cadrul unui interviu acordat postului Radio Farda al RFE/RL pe 8 ianuarie, un protestatar din orașul Qorveh, situat în vestul țării, a declarat că străzile orașului cu o populație de aproximativ 87.000 de locuitori sunt „pline de forțe de securitate”.
Protestatarul, care a vorbit sub condiția anonimatului de teama represaliilor, a spus că forțele de securitate nu au reușit să oprească protestele din cauza numărului mare de participanți.
Protest la Teheran pe 8 ianuarie (captură de ecran).
Simboluri, greve și riscul escaladării
În mai multe orașe, printre care Kerman, în sud-estul țării, și Kashan, în centrul Iranului, manifestanții au răsturnat sau vandalizat statuile lui Qasem Soleimani, generalul iranian de rang înalt care a fost ucis într-un atac aerian american în 2020, adică unul dintre „martirii” principali ai sistemului clerical.
Protestatarii din Mashhad au smuls steagul național și l-au sfâșiat în bucăți pe 7 ianuarie. Actualul steag național al Iranului a fost adoptat după 1979, iar criticii republicii islamice spun că este al regimului, nu al țării.
Anxietatea este vizibilă pe străzile din Iran și s-a extins și în grupurile de familie de pe WhatsApp și Telegram, unde discuțiile despre „ce va urma” și pe cine să susținem au devenit un ritual zilnic și adesea aprins.
Întrebările legate de conducere, strategie și alternative nu mai sunt limitate la canalele activiste și au intrat în conversațiile cotidiene dintre rude și colegi.
Această dezbatere este intensificată de mesajele internaționale deschise. Contul în limba persană al Departamentului de Stat al SUA și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru demonstranți. Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va interveni dacă represiunea violentă a guvernului va continua.
Un banner cu fostul comandant al Forței Quds din cadrul Gărzii Revoluționare Islamice Iraniene (IRGC), Qasem Soleimani, înaintea celei de-a șasea aniversări a asasinării sale în Irak, în Piața Valiasr din Teheran, pe 31 decembrie 2025.
Pe 8 ianuarie, când demonstrațiile au intrat în a 12-a zi, utilizatorii rețelelor sociale din marile orașe precum Teheran, Karaj, Isfahan, Shiraz, Mashhad și Tabriz au semnalat conexiuni lente la internet. Experții au observat o scădere semnificativă a vitezei internetului de bandă largă și a celui mobil.
Amir Rashidi, șeful departamentului de drepturi digitale și securitate al grupului american Miaan Group, a declarat pentru Radio Farda că autoritățile se pregătesc să închidă complet internetul.
Restricțiile de conectivitate coincid cu noi apeluri ale grupurilor de opoziție la greve naționale și acțiuni de stradă pe 8 și 9 ianuarie, crescând perspectiva ca protestele – deja cea mai serioasă provocare cu care s-a confruntat republica islamică în ultimii ani – să se extindă încă și mai mult.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te