Trolii ruși şi epidemia de rujeolă din Europa

Trolii ruși care au influențat alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2016 ar fi putut contribui la izbucnirea epidemiei de rujeolă din Europa, consideră mai mulți cercetători științifici.

În urma epidemiei, 72 de oameni au murit și peste 82.000 au fost infectați, în special în țările din Europa de est și de sud-est, cunoscute drept ținte ale campaniilor de dezinformare rusești.

Experții din Statele Unite și Europa lucrează acum la modalități de a măsura impactul pe care îl au campaniile trolilor ruși, care răspândesc informație eronată și subminează încrederea în vaccinuri.

Potrivit studiilor, campaniile desfășurate de Internet Research Agency – „ferma de troli” din St. Petersburg, acuzată de influențarea alegerilor americane – au stârnit discuții despre vaccinuri pe rețelele sociale și au zdruncinat încrederea publicului în acestea.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că ezitarea părinților de a-și vaccina copilul a devenit una dintre cele mai importante amenințări la adresa sănătății globale.

În prezent, se observă o creștere de 30% a cazurilor de rujeolă și o reapariție a rujeolei în țări care erau aproape să eradicheze maladia.

Cercetătorii din Statele Unite și Europa încearcă să înțeleagă de ce părinții optează să nu-și vaccineze copiii - „o problemă incredibil de complexă”, potrivit acestora.

La Universitatea Duke din Carolina de Nord funcționează centrul The Forge, care analizează datele din domeniul sănătații și încearcă să înțeleagă și să combată fenomenul dezinformării.

Directorul centrului Forge, Robert Califf, fost comisar al Administrației SUA pentru Alimente și Medicamente, a declarat că dezinformarea pe subiecte de sănătate este „o problemă a timpurilor noastre și trebuie să fie o prioritate de top”.

Potrivit lui Califf, o parte mare din postările pe rețelele sociale fac parte dintr-un „război cibernetic, sponsorizat în special de Rusia”.

Katharina Kieslich, politolog la Universitatea din Viena, a scris că „îndoiala privind vaccinurile poate fi explicată dintr-o perspectivă politico-științifică”.

Kieslich spune că lucrătorii din domeniul sănătății și factorii de decizie vor continua să întâmpine provocări în încercarea de a ajunge la „cetățenii sceptici față de vaccinuri”, iar cauza este amploarea argumentelor anti-vaccin.

Dezinformarea pe online

Katrine Habersaat, experta Organizației Mondiale a Sănătății, a declarat pentru Europa Liberă că dezinformarea este doar unul dintre factorii care au dus la declinul ratelor de vaccinare în țările Europei de est și sud-est, în care s-a înregistrat o reapariție a rujeolei.

Alți factori includ înțelegerea pericolului pe care îl prezintă maladia, accesul la serviciile de vaccinare și nivelul de încredere în lucrătorii din domeniul sănătății.

În Ucraina, una dintre cele mai afectate țări de epidemia de rujeolă din 2018, serviciile de vaccinare și proviziile de vaccinuri au fost reduse considerabil în 2015 și 2016, când s-au intensificat luptele între forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși din estul țării.

„De fapt, nu cunoaștem suficient despre efectele campaniilor de dezinformare pe online privind intențiile și comportamentele de vaccinare”, spune Habersaat. „Știm, însă, că există un efect echo chamber în această chestiune”. „Echo chamber” înseamnă un mediu în care o persoană se confruntă numai cu opinii care coincid cu ale ei și nu are șansa să fie pusă față în față cu păreri alternative.

„S-ar putea să nu știm niciodată sigur, dar sper că vor exista mai multe studii care să exploreze acest fenomen, astfel încât să știm cât de mult ar trebui să ne temem sau să lucrăm împotriva dezinformării pe online”, spune ea.

În acest scop, Habersaat declară că biroul regional european al OMS a intrat recent într-o „relație strategică” cu Ministerul Sănătății din Rusia. Împreună cu cercetători din Germania, ei lucrează la un model cu ajutorul căruia să studieze de ce oamenii ezită să se vaccineze sau să-și vaccineze copiii în contextul culturii rusești și est-europene. Rezultatele acestui studiu ar trebui să fie gata la jumătatea anului 2020.

Cea mai tare lovitură

Dacă va fi aplicabil, acest model va fi folosit de către cercetătorii OMS și-n alte țări în care a scăzut rata de vaccinare, iar cazurile de îmbolnăvire cu rujeolă au devenit din ce în ce mai frecvente, precum Ucraina, Georgia, Serbia, România, Moldova, Kazahstan și Kîrgîzstan.

„În țări precum Pakistan și Afganistan, există multe percepții greșite”, explică Habersaat. „Dezinformarea îi face pe părinți să ia decizia de a nu-și proteja copiii împotriva bolilor periculoase.”

În Europa, ratele de vaccinare sunt ridicate, însă există subgrupuri ale populației în care cotele sunt mai joase, notează specialista. „De-a lungul anilor, numărul de persoane din aceste grupuri crește”, continuă ea. „La un moment dat, vor exista suficienți oameni nevaccinați pentru a răspândi boala. Va veni cineva bolnav de rujeolă și puf! Maladia se va răspândi cu ușurință și va fi dificil de controlat.”

Epidemia rujeolei în Europa ar fi putut fi „ajutată” de trolii ruși, care s-au infiltrat în grupurile anti-vaccin.

În Ucraina s-au înregistrat peste 53.200 de cazuri confirmate de rujeolă și 15 decese anul trecut. Serbia, Rusia, Georgia și România au fost, de asemenea, printre cele mai afectate țări: 8.400 de cazuri, printre care 40 de decese. Numărul total de cazuri de rujeolă confirmate în România, raportate până la 8 februarie curent, este 15.791, fiind înregistrate 60 de decese.

După trei ani de lipsă a cazurilor de rujeolă, în anul 2018, în Republica Moldova au fost înregistrate 340 de îmbolnăviri. Din august până la mijlocul lui octombrie, autoritățile au instituit cod portocaliu de rujeolă pe întregul întregii țări. Abia pe 13 februarie curent, comisia Ministerului Sănătății a anulat codul galben (stabilit în octombrie) și a trecut la supravegherea infecției în regim de rutină.

Campania trolilor ruși

David Broniatowski, profesor la Universitatea George Washington din capitala Statelor Unite, a documentat modul în care trolii de la Internet Research Agency au alimentat dezbaterea despre vaccinuri în Statele Unite și „au erodat consensul public privind vaccinarea” începând din 2014.

Broniatowski a povestit Europei Libere că nu a găsit nicio dovadă că Rusia a încercat să slăbească democrația occidentală prin convingerea oamenilor să nu (se) vaccineze. Mai degrabă, trolii s-au prezentat drept utilizatori legitimi pe rețelele sociale și au amplificat dezbaterea despre vaccinuri ca parte a strategiei lor de a polariza societatea.

„Este o strategie cunoscută să te infiltrezi într-un grup cu anumite interese și să introduci treptat subiecte noi în discuție”, a explicat profesorul.

După ce trolii obțin „acces la un subgrup vulnerabil pe social media și adună adepți”, ei își conving urmăritorii să transmită mai departe mesajele care sunt în conformitate cu agenda Kremlinului, spune Broniatowski.

Pentru a se infiltra în grupurile anti-vaccin și a câștiga credibilitate în rândul membrilor, trolii distribuie mesaje specifice acestor grupuri.

Acordând „timp egal” atât argumentelor pro, cât și celor împotriva vaccinării, Broniatowski declară că trolii ruși ajută la răspândirea argumentelor dubioase ale scepticilor. „Am văzut că profilurile acestor troli sunt folosite pentru dezbaterea subiectelor sensibile, cum ar fi relațiile interrasiale sau libertatea de alegere”, spune acesta.

Un mesaj anti-vaccin pe Twitter, scris de un trol rus verificat, spune că „#vaccinurile obligatorii încalcă libertățile religioase, protejate de Constituție.”

Un alt mesaj sugerează că Guvernul Statelor Unite nu trebuie crezut: „știați că există o bază de date secretă, cu liste ale copiilor care au suferit de pe urma vaccinării?”

Broniatowski declară că mesajele altor troli ruși sporesc neîncrederea în companiile farmaceutice și promovează ideea că vaccinurile nu sunt necesare, deoarece protejează de boli care sunt relativ inofensive.

Alți troli ruși profită de temerile oamenilor pentru a răspândi dezinformare: „O infecție naturală produce aproape întotdeauna o imunitate mai puternică decât #vaccinurile” și „știați că vaccinurile provoacă autismul?”