Războiul care durează deja de patru săptămâni continuă în Orientul Mijlociu, ucigând mii de oameni și lovind economia globală prin creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie, alimentând temerile legate de inflația globală, notează Reuters.
Statele Unite și Israelul au lansat primele atacuri asupra Iranului pe 28 februarie, după ce negocierile privind programul nuclear al Teheranului nu au dus la un acord.
Joi, Trump a amenințat în timpul unei ședințe de cabinet la Casa Albă că va intensifica presiunea asupra Iranului dacă acesta nu va încheia un acord. Ulterior, el a postat pe rețelele de socializare declarația că va suspenda atacurile amenințate asupra centralelor energetice iraniene pentru 10 zile, până pe 6 aprilie 2026.
„Discuțiile sunt în curs și, în ciuda declarațiilor eronate contrare ale mass-mediei specializate în știri false și ale altora, acestea decurg foarte bine”, a adăugat el în postarea sa de pe Truth Social.
Iranul a declarat însă că nu poartă discuții cu Washingtonul, iar Trump nu a precizat cu cine negociază SUA în Iran, având în vedere că mulți oficiali de rang înalt au fost uciși în război.
Acțiunile se apreciază, iar prețul petrolului scade la bursa din Tokyo după ce Trump a prelungit ultimatumul dat Iranului.
Trump a mai declarat în cadrul emisiunii „The Five” de la Fox News că iranienii au solicitat o pauză de șapte zile în ceea ce privește atacurile asupra centralelor energetice. Nu a existat o reacție imediată din partea Teheranului.
Iranul a declarat că va riposta cu atacuri asupra instalațiilor energetice din regiunea Golfului dacă Trump își va pune în aplicare amenințarea.
Perspectiva unor atacuri iraniene de răzbunare asupra infrastructurii civile ar putea zgudui și mai mult piețele globale și ar putea amenința mijloacele de trai ale milioane de civili din regiune care depind de electricitate pentru alimentarea orașelor și a rețelelor de apă potabilă.
Nu doar Trump, ci și trimisul său special, Steve Witkoff, a menționat în cadrul unei ședințe a cabinetului de la Washington că există „semne clare” că Teheranul este pregătit să negocieze, confirmând public pentru prima dată că Washingtonul a transmis Teheranului o „listă de acțiuni” în 15 puncte prin intermediul oficialilor pakistanezi.
„Vom vedea încotro se îndreaptă lucrurile și dacă vom reuși să convingem Iranul că acesta este punctul de cotitură, fără alternative viabile pentru ei, în afară de și mai multă moarte și distrugere”, a declarat Witkoff.
În cadrul ședinței de cabinet, Trump a afirmat că Iranul a permis trecerea a 10 petroliere prin Strâmtoarea Ormuz pentru a demonstra că este serios în privința negocierilor.
Agenția de știri iraniană Tasnim a declarat că Teheranul a răspuns la cele 15 puncte ale Washingtonului și „așteaptă răspunsul celeilalte părți”.
Relatarea Tasnim, citând un oficial anonim, a precizat că răspunsul Teheranului a solicitat reparații de război și respectarea „suveranității” Iranului asupra Strâmtorii Ormuz.
Teheranul a solicitat, de asemenea, încetarea atacurilor SUA și ale Israelului asupra Iranului, precum și asupra grupurilor din regiune aliniate cu acesta, se arată în relatare – o referire la Hezbollah din Liban, printre altele.
Vineri dimineață, armata israeliană a declarat că a efectuat „o serie de atacuri la scară largă care au vizat infrastructura regimului terorist iranian din inima Teheranului”.
În Liban, mass-media de stat a raportat un atac aerian asupra suburbiilor din sudul Beirutului, în timp ce corespondenții AFP au auzit mai multe explozii provenind din bastionul Hezbollah.
În ajunul împlinirii a patru săptămâni de la începerea războiului, iranienii au demonstrat la Teheran împotriva atacurilor americane și israeliene.
Între timp, Gărzile Revoluționare Iraniene au revendicat joi o serie de atacuri cu rachete și drone, care au țintit obiective din Israel, precum și instalații militare din Golf utilizate de forțele americane.
Criză energetică, măsuri speciale
Țările lumii se confruntă cu criza energetică provocată de război, luând măsuri speciale. Un oficial japonez a declarat vineri pentru AFP, de exemplu, că guvernul intenționează să ridice temporar restricțiile impuse centralelor electrice pe cărbune.
Între timp, Vietnamul a suspendat temporar o taxă de mediu pe combustibil pentru a reduce prețurile în creștere ale benzinei, a declarat ministerul comerțului.
Vecina de la vest a Moldovei, România, a restricționat joi exporturile de carburanți, dar oficialii de la Chișinău au spus că livrările peste Prut nu vor fi, cel mai probabil, afectate.
Banca Mondială, în prima sa declarație privind criza, a afirmat că este „gata să răspundă la scară largă”.
„Cu cât această situație durează mai mult și cu cât sunt mai mari pagubele aduse infrastructurii critice, cu atât va fi mai dificil”, a afirmat aceasta.
Scris cu informații de la AFP și Reuters.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te