Pe scurt
- Oficial, Donald Trump spune că nu are de gând să trimită militari pe teren, dar presa scrie tot mai intens că o asemenea măsură este posibilă, citând mișcări de trupe deocamdată pe teritoriul SUA.
- Un sondaj de opinie arată că locuitorii SUA cred în majoritate că Trump va trimite trupe în conflictul cu Iranul, iar numai 7% cred că asta ar fi bine.
- În Congresul SUA, împotriva trimiterii de trupe suplimentare sunt nu doar democrații, din opoziție, dar și unii din republicanii lui Trump.
- Aliatul SUA în actualul război, Israelul, spune că lucrurile pe front merg bine. „Câștigăm”.
Aceste informații apar în contextul în care Trump însuși a negat, pe 19 martie, că ar fi pe punctul de a trimite mai multe trupe în regiune, deși părea să lase această posibilitate deschisă.
„Nu trimit trupe nicăieri”, le-a spus el reporterilor. „Dacă aș face-o, cu siguranță nu v-aș spune. Dar nu trimit trupe. Vom face tot ce este necesar.”
Un oficial al Casei Albe, care a vorbit sub condiția anonimatului, a declarat pentru Reuters: „Nu s-a luat nicio decizie de a trimite trupe terestre în acest moment, dar președintele Trump păstrează în mod înțelept toate opțiunile la dispoziția sa.”
„Președintele se concentrează pe îndeplinirea tuturor obiectivelor Operațiunii Epic Fury: distrugerea capacității Iranului de rachete balistice, anihilarea marinei lor, asigurarea că aliații lor teroriști nu pot destabiliza regiunea și că Iranul nu va putea niciodată să dețină o armă nucleară.”
Pentagonul a refuzat să comenteze.
Protejarea petrolierelor, ocuparea insulei Kharg
Cu toate acestea, zvonurile au continuat să circule. Agenția Reuters, citând patru surse, printre care doi oficiali americani, a afirmat că trupele suplimentare i-ar oferi lui Trump mai multe opțiuni, inclusiv mijloacele necesare pentru a asigura trecerea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz.
O astfel de operațiune ar fi desfășurată în principal de forțele aeriene și navale, au precizat sursele, dar ar necesita și desfășurarea de trupe americane pe coastele iraniane.
Administrația americană a luat în considerare și posibilitatea desfășurării de forțe terestre pe Insula Kharg din Iran, centrul pentru 90% din exporturile de petrol ale Iranului, a afirmat Reuters, citând trei persoane familiarizate cu problema și trei oficiali americani.
Unul dintre oficiali a spus că o astfel de operațiune ar fi destul de riscantă, având în vedere că Iranul are capacitatea de a lovi insula cu rachete și drone.
Forțele americane au efectuat lovituri împotriva țintelor militare de pe insulă pe 13 martie. La acea vreme, Trump a declarat că a distrus toate resursele militare de pe insulă, dar a cruțat infrastructura energetică.
El a amenințat însă că va ataca și infrastructura petrolieră, ceea ce ar fi o lovitură masivă pentru economia iraniană, dar ar putea, de asemenea, să determine creșterea și mai mare a prețurilor petrolului, care sunt deja în creștere.
O imagine din satelit arată un terminal petrolier de pe Insula Kharg. Fotografia datează din 25 februarie, cu 3 zile înaintea începerii războiului.
Implementare accelerată
Între timp, Newsmax a relatat că armata americană a accelerat deja desfășurarea a mii de pușcași marini și marinari, cu scopul „potențial” de a contribui la întărirea forțelor sale care luptă împotriva Iranului.
Citatând trei oficiali care au vorbit sub condiția anonimatului, Newsmax a relatat că Grupul Amfibiu Boxer și Unitatea Expeditionară a 11-a a Pușcașilor Marini se desfășoară mai devreme decât era prevăzut, pornind de pe coasta de vest a Statelor Unite.
Newsmax a raportat că în cadrul desfășurării se află 2.500 de pușcași marini, aducând totalul la aproximativ 4.000 de militari la bordul a trei nave amfibii. Acestea transportă avioane de vânătoare F-35, rachete și vehicule amfibii capabile să fie lansate de pe nave pentru un asalt terestru.
Administrația a discutat posibilitatea desfășurării de forțe americane pentru a asigura stocurile de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului, a declarat pentru Reuters una dintre persoanele familiarizate cu această chestiune.
Politico a relatat, de asemenea, că Pentagonul ia în considerare trimiterea unui număr mai mare de soldați în Orientul Mijlociu.
Citând două persoane familiarizate cu discuțiile, publicația a relatat că amploarea și sfera de aplicare a desfășurărilor suplimentare sunt încă „în curs de definire”.
Riscurile majore implicate
Trimiterea de forțe terestre ar implica un risc semnificativ, atât din punct de vedere politic, cât și pe teren.
Un sondaj Reuters/Ipsos din 19 martie a relevat că 65% dintre americani consideră că Trump va ordona trupelor să se angajeze într-un război terestru de amploare în Iran, doar 7% exprimându-și sprijinul pentru această idee.
Chiar și fără implicarea forțelor terestre în luptă, 13 soldați americani au fost uciși până acum în război, iar aproximativ 200 au fost răniți, a declarat armata americană, deși multe dintre răni au fost minore.
Democrații din Congres s-ar opune cu siguranță ideii de a trimite trupe terestre suplimentare pe teatrul de război, iar chiar și mulți membri ai Partidului Republican al lui Trump și-au exprimat opoziția față de trimiterea de noi „trupe terestre”.
Sursele mass-media au declarat că discuțiile privind întăririle americane ar veni în completarea unui Grup Amfibiu de Intervenție, care urmează să sosească săptămâna viitoare în Orientul Mijlociu, și a unei Unități Expediționare a Marinei de peste 2.000 de soldați.
Netanyahu: SUA și Israelul „câștigă”
Între timp, Iranul a lansat o serie de rachete către Israel, după ce prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul și Statele Unite „câștigă” războiul împotriva Iranului, după aproape trei săptămâni de atacuri aeriene.
„Luăm măsuri pentru a distruge domeniile care fac posibilă fabricarea rachetelor. Iranul nu mai are capacitatea de a îmbogăți uraniu și de a produce rachete balistice”, a afirmat liderul israelian.
Israelienii se adăpostesc pe marginea unei autostrăzi în timp ce se aude o sirenă în apropiere de Abu Ghush.
„Noi câștigăm, iar Iranul este decimat.”
Netanyahu a respins, de asemenea, ideea că l-ar fi implicat pe Trump în conflict, așa cum au sugerat unii critici americani.
„Chiar crede cineva că cineva îi poate spune președintelui Trump ce să facă?”, a declarat Netanyahu reporterilor.
„Nu a fost nevoie să-l convingem”, a adăugat el.
Jurnaliștii AFP au relatat că au auzit mai multe explozii puternice deasupra Ierusalimului în dimineața zilei de 20 martie, în timp ce sirenele de raid aerian răsunau în tot orașul din cauza apropierii rachetelor iraniene.
Armata israeliană a declarat că a identificat trei salve de rachete în 90 de minute dinaintea miezului nopții. Nu au existat informații imediate privind victime sau pagube.
Kuweitul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Bahrainul au informat, de asemenea, despre proiectile iraniene care se apropiau în dimineața zilei de 20 martie.
Compania petrolieră de stat din Kuweit, KPC, a declarat că rafinăria sa Mina Al-Ahmadi a fost lovită de mai multe atacuri cu drone, provocând un incendiu. Cel puțin în prima fază nu s-au raportat victime.
În altă evoluție, Comandamentul Central al SUA, responsabil de forțele americane din Orientul Mijlociu, a declarat că „un avion F-35 a efectuat o aterizare de urgență la o bază aeriană regională a SUA după ce a zburat într-o misiune de luptă deasupra Iranului”.
„Avionul a aterizat în siguranță, iar pilotul se află în stare stabilă. Acest incident este în curs de investigare”, a declarat purtătorul de cuvânt, căpitanul Tim Hawkins.
El nu a confirmat rapoartele CNN și ABC potrivit cărora avionul de luptă ar fi fost lovit de tirul iranian.
Cu informații de la Reuters, AFP, Newsmax și Politico.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te