Trupe NATO în Ucraina: Un prag de neimaginat sau deja realitate?

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat la sfârșitul lunii trecute că nu poate fi „exclusă” ideea de a trimite trupe occidentale în Ucraina.

Mesajul ar fi fost un semn pentru Kremlin, că nu se poate baza pe pasivitatea Occidentului, consideră diplomații.

Macron le-ar fi spus și liderilor partidelor franceze că ar fi pregătit să trimită trupe franceze pe front dacă luptele vor ajunge la Odesa sau din nou la porțile Kievului. Oficialii ucraineni le-au mulțumit francezilor pentru susținere, dar consideră că acest pas important ar trebui luat doar după discuții mai aprofundate.

Lunile acestea are loc cel mai mare exercițiu militar NATO pe flancul de Est din ultimele trei decenii. Peste 90.000 de soldați din țările NATO vor lua parte la acest exercițiu. Soldații au exersat deja trecerea râului Vistula, în Polonia, pe 4 martie 2024.

Reacții pro și contra în urma declarației lui Macron

După declarațiile lui Macron, mai mulți lideri europeni au spus că țările lor nu ar permite trimiterea soldaților NATO în Ucraina. Liderii Germaniei, Poloniei, Bulgariei, Suediei, Greciei, Portugaliei și Spaniei au respins cu toții ideea inițial, izolându-l pe Macron în această privință.

Replica Rusiei, la acel moment, a fost că trupele NATO în Ucraina ar duce la un conflict armat „inevitabil”.

„Nu vor fi trupe terestre, niciun soldat pe teritoriul ucrainean trimis acolo de statele europene sau NATO”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz. Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut o declarație asemănătoare.

Conflictul franco-german a ieșit iarăși la iveală când ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius, i-a răspuns lui Macron că „nu trebuie să vorbim despre soldați pe teren sau despre mai mult sau mai puțin curaj. Nu e ceva care să ne rezolve problemele cu ajutorarea Ucrainei”.

Premierul polonez, Donald Tusk, a spus inițial că țara sa nu ar trimite trupe în Ucraina. Mai apoi, însă, ministrul de Externe al Poloniei, Radoslav Sikorski, a spus că „nu ar fi de neimaginat” ca forțele NATO să participe la sol în Ucraina, doar pentru a completa câteva zile mai târziu cu faptul că soldați NATO s-ar afla deja în Ucraina.

„Soldați din țările NATO sunt deja în Ucraina și aș vrea să le mulțumesc ambasadorilor acelor țări care s-au angajat la un astfel de risc”, a afirmat Sikorski, dar a refuzat să precizeze despre care țări ar fi vorba.

O conversație recentă între ofițeri germani interceptată și ulterior scursă în presă de serviciile secrete rusești, aceștia vorbeau despre faptul că soldații britanici s-ar afla deja pe teren în Ucraina, ajutându-i pe ucraineni să tragă cu rachete Storm Shadow. Armata germană a confirmat că înregistrarea este autentică, iar oficialii britanici au confirmat că un număr mic de soldați sunt implicați pe front. Cel mai probabil, ei îi ajută pe ucraineni să lovească ținte rusești aflate până la 240 de kilometri în spatele frontului.

Din discuția germanilor reiese că nu sunt trupe franceze în Ucraina. În trecut, fostul șef NATO Anders Rasmussen a vehiculat că unele țări vor vrea să trimită trupe în Ucraina în caz că alianța nu ia o decizie comună.

Militar francez participând la o ceremonie la Varșovia consacrată împlinirii a 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO (12 martie, 2024)

Franța aduce clarificări, iar dezbaterea continuă

Macron a clarificat că nu se referea la Germania, ci că ar fi încercat să dea un semnal de alarmă tuturor aliaților că nu este cazul să fie pasivi.

Într-o întâlnire ulterioară a miniștrilor de externe din Franța și țările baltice, reprezentantul francez a spus că ar putea să trimită personal care să demineze zonele de conflict, personal militar care nu ar lupta.

„Ucraina nu ne-a cerut să trimitem soldați. Deocamdată, ne cer muniție, dar nu excludem nimic în lunile următoare”, a declarat Stéphane Séjourné, ministrul de externe al Franței. Omologii săi din țările baltice l-au lăudat pentru gândirea neconvențională.

Trupele NATO ar putea efectua activități de suport pe teritoriul Ucrainei fără a încălca regulile internaționale, a declarat președintele ceh Petr Pavel, la o zi după ce s-a întâlnit cu omologul său francez. Diferența cheie stă între mobilizarea personalului de suport versus a trupelor.

„Nu aș respinge o dezbatere pe acest subiect”, spune Pavel despre o potențială implicare a trupelor de suport NATO în Ucraina. El consideră că ar fi mai practic dacă s-ar duce câțiva instructori NATO în Ucraina, pentru a antrena soldații, decât procedura din prezent, prin care soldații ucraineni trebuie să vină în țările NATO pentru instructaj.

Pe de altă parte, premierul slovac, Robert Fico, a spus la sfârșitul lunii februarie că „strategia Vestului față de Ucraina a eșuat complet” și a sugerat că o potențială trimitere a trupelor NATO în Ucraina ar duce la agravarea tensiunilor. Slovacia a oprit livrarea de ajutoare militare către Ucraina după ce a venit la putere Fico, în octombrie 2023. Fico spune că țările occidentale ar trebui să încurajeze refugiații ucraineni să se întoarcă acasă și să lupte pentru armata lor.

Militari britanici din forțele NATO (NATO Response Force, NRF), așteptând începerea antrenamentelor, în timpul unei vizite a miniștrilor apărării polonez și britanic, la un poligon din apropiere de Orzysz, în nord-estul Poloniei (13 martie, 2024)

Trupe la graniță

Chiar dacă nu a fost confirmată definitiv nici prezența trupelor NATO în Ucraina, nici intenția NATO de a trimite soldați pe teren, statele NATO adună de câteva luni soldați la granițele cu Rusia și Belarus.

Când Belarusul a început, în august 2023, exerciții militare în apropierea graniței cu Polonia, Varșovia a trimis 10.000 de soldați la graniță, pentru a „descuraja” provocările regimului de la Minsk. Polonia spune că Minskul și Moscova au organizat împreună o formă de război hibrid, prin care trimit zeci de mii de imigranți către granițele UE.

În decembrie 2023, Germania a anunțat că va trimite o brigadă de 4.800 de soldați, permanent în Lituania, în apropierea graniței cu Rusia. Primele unități se vor stabili în 2025-2026, împreună cu familiile lor, iar statul lituanian va cheltui 0,3% din PIB-ul său în următorii ani pentru a construi această bază militară.

Lituanienii țin câteva mii de militari la granița cu Belarus, însă numărul exact rămâne necunoscut. Și Letonia a trimis trupe la granița cu Belarusul în vara anului trecut, pentru a combate valul de imigranți din țări marcate de crize militare și umanitare, aruncați de autoritățile belaruse înspre granița UE. Din aceeași cauză, Finlanda și-a închis întreaga graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia și a început să construiască bariere.

La începutul lunii martie, guvernul leton a aprobat un plan de construcție a fortificațiilor la granița estică a țării, începând chiar de luna aceasta. Și Estonia va construi buncăre militare la granița cu Rusia, după ce și-a terminat în decembrie un nou gard la frontieră.

În ianuarie, țările baltice au decis să stabilească o zonă de apărare comună la granița lor cu Rusia și Belarus. Argumentul liderului serviciilor de informații din Estonia este că Rusia se pregătește de conflict armat cu Occidentul în următorii zece ani și că pot fi descurajați doar de o întărire a granițelor europene. Reforma armatei rusești ar putea dubla prezența militară la granița cu Estonia, avertizează autoritățile de la Tallinn.

Suedia a promis că va trimite la începutul anului viitor în jur de 800 de soldați în Letonia, pentru a completa un batalion canadian aflat deja în zonă.

Cea mai importantă decizie de apărare din Europa, din pricina războiului de agresiune al Rusiei, a fost aderarea Finlandei și Suediei la NATO după decenii de neutralitate militară. Aderarea Suediei a fost, într-un final, ratificată săptămâna trecută, iar luni steagul Suediei a fost arborat la NATO.

Suedia și Finlanda s-au alăturat celui mai mare exercițiu NATO de după încheierea Războiului Rece, Steadfast Defender, prin care peste 90.000 de militari testează planurile și capacitățile militare ale alianței pe flancul de est.

Drept răspuns, Putin a anunțat că va trimite trupe și armament la granița cu Finlanda. Premierul finlandez, Petteri Orpo, consideră și el că Rusia se pregătește pentru un „conflict îndelungat cu Occidentul” și cere creșterea investițiilor în apărarea Europei.

Kremlinul a transmis, la sfârșitul anului trecut, că orice militari concentrați la granița ruso-finlandeză vor fi percepuți drept o amenințare.

Militari ai Finlandei și Suediei, țări care au aderat la NATO ca urmare a invaziei rusești în Ucraina, se antrenează în apropiere de Hetta, Finlanda, în cadrul unui exercițiu NATO, Răspunsul Nordic (martie, 2024).

Neutralitatea Republicii Moldova

Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că „narativele de neutralitate și de demilitarizare nu mai sunt actuale” de la începutul războiului din Ucraina. Și președinta Maia Sandu a declarat că neutralitatea nu este incompatibilă cu investițiile în apărare.

Armata moldoveană slăbită în decursul celor trei decenii de independență, ar putea să înceapă să se modernizeze cu ajutorul fondurilor europene, iar personalul este bine pregătit prin cooperarea cu NATO. Un nou radar francez va veghea cerul R. Moldova și o nouă unitate militară va fi construită la marginea Chișinăului. R. Moldova va găzdui în luna mai aplicații complementare exercițiului NATO Steadfast Defender.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că țara sa va deschide o misiune militară în R. Moldova. Însă această misiune nu înseamnă că francezii vor trimite trupe în Moldova, a precizat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. Prin misiunea franceză la Chișinău se are în vedere numai o atașată militară, o doamnă locotenent colonel, care va fi transferată de la București, a declarat Nosatîi.

Sunt prezenți în R. Moldova reprezentanți militari ai misiunilor României, SUA, Belarusului și Rusiei, iar ambasadele Chinei și Cehiei au creat anul trecut postul de atașat militar.

Mai există și cooperarea militară strânsă cu România, despre care ministrul român al Apărării spune că respectă neutralitatea R. Moldova.

Imagini inedite de la exercițiile militare moldo-româno-americane, care au iritat opoziția

Necunoscuta SUA

Motivul principal pentru care liderii occidentali trebuie să ia în calcul trimiterea trupelor în Ucraina este atitudinea imprevizibilă a Statelor Unite.

„Opțiunea de a trimite forțe europene în ajutorul Ucrainei n-a fost niciodată una de neglijat - a fost mereu o posibilitate. În fapt, a devenit o opțiune mai reală pe măsură ce SUA s-a retras și a retras și ajutoarele”, consideră profesorul de studii strategice Philips O’Brien, citat de AP.

Congresul american blochează de luni bune ajutoarele pentru Ucraina, din cauza unor dispute între democrați și republicani, trimițând doar sume mici, ocazional. Congresul a aprobat săptămâna aceasta ajutoare de 300 de milioane de dolari pentru Ucraina, însă pachetul complet de ajutoare, în valoare de 60 de miliarde de dolari, rămâne suspendat.

Până ca acest pachet de ajutoare să fie blocat, SUA a trimis peste 75 de miliarde de dolari în asistență militară pentru guvernul de la Kiev. Deși aliații europeni încearcă, acum, să compenseze sumele lipsă promise de americani, nu va fi ușor pentru Europa să umple acest gol, conform Institutului de Economie de la Kiel. UE ar trebui să-și dubleze angajamentele față de Ucraina ca să se asigure că soldații pot continua lupta.

Mai mult, un posibil mandat al lui Donald Trump ar putea duce chiar și la destrămarea angajamentelor NATO. Recent, Trump a declarat că dacă s-ar întoarce la Casa Albă, ar încuraja Rusia să atace țările NATO care nu cheltuie peste 2% din PIB pe apărare.