Linkuri accesibilitate

Macron obține sprijinul Parlamentului pentru pactul de securitate cu Ucraina. Criticii spun că exagerează în rolul de războinic


În ultimele luni, președintele francez, Emmanuel Macron, este mai „combativ” ca oricând în condamnarea acțiunilor militare ale Rusiei în Ucraina, aruncând în discuția internațională teme și ipoteze noi, nu totdeauna spre deliciul partenerilor săi occidentali.
În ultimele luni, președintele francez, Emmanuel Macron, este mai „combativ” ca oricând în condamnarea acțiunilor militare ale Rusiei în Ucraina, aruncând în discuția internațională teme și ipoteze noi, nu totdeauna spre deliciul partenerilor săi occidentali.

Deputații francezi au aprobat marți acordul de securitate cu Ucraina, după o dezbatere care a relevat divergențe mari dintre partidele franceze, pe această temă. Între timp, se aud voci care spun că Macron își enervează deja partenerii europeni cu rolul de „cel mai belicos aliat” al Kievului.

Pactul încheiat de Paris cu Ucraina, amintește Reuters, prevede angajamentul Parisului de a furniza mai multe arme, de a instrui soldați și de a trimite ajutoare militare în valoare de 3 miliarde de euro Ucrainei în 2024.

El a fost încheiat cam în același timp cu pactul franco-moldovean, mai modest, desigur, care prevede printre altele trimiterea unui atașat militar francez la Chișinău.

Parlamentarii francezi au adoptat pactul cu Ucraina cu majoritate confortabilă: 372 de voturi pentru, 99 împotrivă, 101 abțineri, dar dezbaterea a fost intensă.

„Nu este drept să ne cereți să fim fie pro-Macron, fie pro-Putin... asta este revoltător”, a spus Marine Le Pen, lidera extremei drepte.

Iar liderul de stânga Jean-Luc Mélenchon a avertizat că „un război împotriva Rusiei ar fi o nebunie”.

Președinta fracțiunii „Rassemblement National” (RN), Marine Le Pen, este unul din adversarii cei mai înfocați ai implicării mai mari ai Franței în conflictul din Ucraina.
Președinta fracțiunii „Rassemblement National” (RN), Marine Le Pen, este unul din adversarii cei mai înfocați ai implicării mai mari ai Franței în conflictul din Ucraina.

Reuters scrie că Macron a cerut votul asupra pactului cu Ucraina tocmai ca să arate slăbiciunea extremelor politice înaintea alegerilor europarlamentare din iunie, la care partidul lui Le Pen are șanse mari să câștige multe voturi.

Noul Macron, războinicul

Dezbaterea de la Paris a readus în atenție ceea ce unii numesc „reinventarea” liderului francez ca un adversar vehement al Rusiei lui Vladimir Putin – după ce mulți ani s-a prezentat mai degrabă ca un împăciuitor.

Zilele trecute, el a refuzat să excludă posibilitatea trimiterii de soldați NATO în Ucraina, stârnind o furtună de reacții „corective” care continuă zilnic – cel mai recent avertisment împotriva unor asemenea măsuri l-a formulat miercuri liderul Turciei, Tayyip Erdogan.

Comentatorii spun că noul Macron, cel belicos, are inclusiv rațiuni politice interne, franceze.

„Transformarea de către Macron a partidului său într-un partid al pregătirii de război este o manevră riscantă”, scrie site-ul de analiză EuroIntelligence. „Sondajele de opinie arată că francezii sprijină Ucraina, dar nu și implicarea Franței în război”.

Scholz ar vrea clarificări

Emmanuel Macron va merge vineri la Berlin, unde se va întâlni cu ceilalți doi lideri ai unui triunghi european (Triunghiul Weimar) reînviat după revenirea la putere a pro-europenilor în Polonia.

DPA notează că discuțiile liderului francez cu cancelarul Olaf Scholz și premierul polonez, Donald Tusk, vor avea loc la 20 de zile de la reuniunea la vârf a 20 de lideri europeni, de la Paris, consacrată ajutorării Ucrainei.

Acea conferință, scrie tot DPA, s-a încheiat cu un „dezacord fervent” asupra ideii lui Macron privind trupele NATO în Ucraina.

Ziarul elvețian Neue Zurcher Zeitung (NZZ) notează că a doua zi, primul care a respins public ideea lui Macron a fost cancelarul german. „Un lucru e limpede: nu vor exista trupe pe teren din țări europene sau NATO”, a spus Scholz.

Premierul polonez, Tusk, a declarat apoi la o conferință de presă la Praga că în momentul de față important este să fie sprijinită Ucraina în efortul de război și a refuzat să speculeze pe tema „trupelor” lui Macron.

Într-o mică „săgeată” tocmai la adresa lui Macron, Tusk a spus că dacă toate țările ar ajuta Kievul așa de consecvent ca Polonia și Cehia, n-ar mai fi nevoie de discuții despre alte tipuri de ajutor.

Dar ministrul de Externe al Poloniei, Radek Sikorski, cunoscut pentru pozițiile sale anti-Kremlin, a reacționat cu anume satisfacție la declarația lui Macron, repetându-i refrenul, că „nimic nu poate fi exclus”.

Ambiguitate necesară?

Macron întruchipându-l pe Ares, zeul războiului, a primit aplauze pentru ideile sale îndrăznețe din partea balticilor – probabil cei mai nervoși adversari ai Moscovei în UE, grație experienței lor istorice unice cu vecinul rus.

„E bine că discutăm toate opțiunile”, a spus prim-ministra estoniană Kaja Kallas. Iar ministrul de Externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, a spus că e bine că în discuția despre Ucraina a fost introdusă o nuanță de „ambiguitate”.

„Președintele francez a vrut, evident, să trimită un semnal strategic lui Putin: că ia în serios apărarea Ucrainei - notează NZZ. Rusia trebuie să fie cel puțin conștientă că Franța se poate implica direct în acest război; Moscova nu poate exclude cu totul posibilitatea unui conflict militar cu altă putere nucleară”.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG