Atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor ruse s-au dublat de la începutul anului 2026, ducând la oprirea totală sau parțială a procesării petrolului și la o scădere a producției de benzină, motorină și kerosen, potrivit datelor oficiale, rețelelor sociale și calculelor agenției Reuters.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că rafinăria Gazprom Neft a fost lovită de la o distanță de 500 km, ilustrând raza de acțiune a atacurilor ucrainene.
„Acesta este un răspuns just la atacurile rusești – și la prelungirea unui război care trebuie să ia sfârșit”, a declarat el pe X, înainte să plece de la Chișinău spre summitul G7 de la Evian (Franța).
Serviciile locale de urgență ruse au declarat că incendiul de la rafinărie a fost stins și nu i-a afectat activitatea. Anterior, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că o instalație din incintă a fost avariată, fără a oferi însă detalii suplimentare.
Rafinăria, care a fost ținta mai multor atacuri, a prelucrat 11,6 milioane de tone de țiței în 2024, producând 2,9 milioane de tone de benzină și 3,2 milioane de tone de motorină, conform celor mai recente date disponibile.
Cam 12 regiuni ruse au înregistrat unele întreruperi în aprovizionarea cu combustibil în ultimele săptămâni, dar autoritățile centrale insistă că este o problemă la scară locală, nu națională.
Cozi lungi recente la benzinării din Crimeea controlată de Rusia și din regiunea sudică Krasnodar ilustrează însă consecințele interne semnificative ale atacurilor din Ucraina, scrie Reuters.
Marți, producătorul de petrol Tatneft a declarat că introduce restricții privind achizițiile de combustibil la sutele sale de stații din toată Rusia, fiind primul retailer care implementează asemenea limite la nivel național.
O benzinărie Tatneft din districtul Serpuhov, la sud de Moscova, limita vânzările la 20 de litri de benzină pe mașină sau 40 de litri de motorină și accepta doar numerar, potrivit unui martor Reuters.
Emblema Tatneft la o benzinărie din Moscova.
Zelenski vrea să-l convingă pe Trump că Ucraina e în avantaj
La summitul G7, scrie Reuters, președintele Volodimir Zelenski speră să-l convingă pe președintele SUA Donald Trump că situația Ucrainei în războiul împotriva Rusiei s-a îmbunătățit.
Trump a sosit în Franța luni, încurajat de încheierea unui acord preliminar pentru a pune capăt conflictului cu Iranul, semnarea oficială fiind prevăzută pentru vineri. El a declarat că se va concentra acum asupra conflictului din Ucraina, afirmând că atât Zelenski, cât și președintele rus Putin au dat de înțeles că sunt dispuși să ajungă la un acord: „Am avut ieri o conversație foarte bună cu președintele Zelenski și cu președintele Putin și cred că poate putem face ceva în această privință. Chiar cred asta. Cred că amândoi sunt deschiși la această idee.”
(De la stânga la dreapta) Președintele SUA, Donald Trump, președintele Franței, Emmanuel Macron, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la summitul G7 de la Evian, pe 16 iunie 2026.
Ca și Zelenski, diplomații europeni speră să-l convingă pe Trump că pozițiile anterioare ale SUA cu privire la eventualele condiții ale unui acord erau prea favorabile Moscovei, mai ales acum că incursiunile cu drone ale Ucrainei au pus Rusia în defensivă.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni reporterilor că Ucraina câștigă teren și lovește ținte aflate adânc pe teritoriul Rusiei, a cărei „economie de război nu a fost niciodată atât de slabă”.
Până și Lukașenko simte ceva?
Ultimele evoluții ale războiului din vecini l-au făcut să recunoască până și pe cel mai fidel aliat european al lui Putin, președintele din Belarus Aleksandr Lukașenko, că Moscovei nu prea i-au ieșit planurile.
Liderul de la Minsk a insistat însă că de vină nu a fost Putin, ci oameni din jurul lui.
Conflictul din Ucraina nu s-a încheiat cu o victorie rapidă a Rusiei deoarece președintele rus Vladimir Putin a fost „înșelat”, a declarat Lukașenko într-un interviu acordat postului de televiziune Al Arabiya.
Președintele belarus Lukașenko vizitează o brigadă de rachete din regiunea Moghilev, pe 21 mai 2026.
„Eu, ca toată lumea, am înțeles din modul în care se desfășurau ostilitățile că conflictul se va încheia rapid cu o victorie a rușilor. În primul rând, pentru că rușii se aflau în Kiev. Dar apoi anumiți politicieni și forțe i-au cerut lui Putin să se oprească, să retragă trupele din Kiev și să semneze un acord de pace. Fiind conștient de situație și văzând că mulți oameni mureau și, să fiu sincer, conflictul nu decurgea chiar așa cum fusese planificat, Putin a fost de acord și și-a retras unitățile de avangardă din Kiev. Înainte de acea retragere, toată lumea înțelesese că zilele Ucrainei erau numărate”, a declarat Lukașenko.
În același interviu, el a respins informațiile că Ucraina ar masa trupe la granița cu Belarus, de teamă că Minskul va permite Moscovei să atace pe acolo. În opinia lui Lukașenko, Kievul nici nu are trupe suficiente pentru o asemenea desfășurare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te