Pentru început, principalul obiectiv pe care Magyar va încerca să-l urmărească la Bruxelles nu este politica externă. Este deblocarea sumei de aproape 18 miliarde de euro pe care UE a înghețat-o în ultimii ani din cauza a ceea ce este perceput ca un regres democratic în țară, în perioada guvernării Orban.
Reconstrucția sistemului judiciar maghiar va fi în centrul atenției, Ungaria încercând să urmeze exemplul Poloniei, al cărei guvern de centru continuă să anuleze multe dintre măsurile populiste adoptate în administrația publică, în încercarea de a recupera fondurile UE de când a revenit la putere la sfârșitul anului 2023.
Pe de altă parte, în culisele de la Bruxelles unii spun că veto-urile guvernului Orbán au servit adesea drept țap ispășitor convenabil pentru lipsa de acțiune a UE.
Premierul slovac și aliatul apropiat al lui Orbán, Robert Fico, a indicat deja în mod deschis că ar putea continua să-și exercite dreptul de veto asupra multor dosare, iar oficialii UE, vorbind cu RFE/RL sub condiția anonimatului, recunosc că uneori au existat și alte state membre care s-au „ascuns” în tăcere în spatele Budapestei.
Prima încercare: cele 90 de miliarde pentru Ucraina
Primul test ar putea fi foarte bine împrumutul de 90 de miliarde de euro asupra căruia liderii UE, inclusiv Orbán, au căzut de acord în decembrie 2025. Fondurile, menite să acopere o mare parte din nevoile Kievului pentru acest an și pentru anul viitor, au fost ulterior blocate de Ungaria, Budapesta acuzând Ucraina că nu face suficient pentru a repara conducta „Drujba” din perioada sovietică, care transportă petrol către Europa Centrală.
UE a promis că banii tot vor fi alocați în luna aprilie, după ce s-a angajat să acorde ajutor financiar pentru repararea conductei și a trimis o echipă în Ucraina. De asemenea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a menționat recent că aceasta va fi reparată „în primăvară”.
Însă până când petrolul rusesc nu va ajunge din nou în Ungaria, nici Magyar, nici Orbán – care va rămâne la conducere câteva săptămâni – nu vor da undă verde pachetului de ajutor destinat Kievului. Deși oficialii UE cu care a discutat RFE/RL consideră că Magyar va aproba împrumutul, aceștia subliniază totodată că reprezentanții partidului său, Tisza, din Parlamentul European, au votat împotriva propunerii într-un vot în plen, la începutul acestui an.
Sărut mâna, mă opun. În ciuda galanteriei lui de modă veche, Orbán a fost un ghimpe în coasta UE. Dar mai modernul Magyar nu va fi nici el cooperant chiar în toate cele.
Mai este și faptul că, în timpul campaniei electorale, el a vorbit despre renunțarea treptată la energia din Rusia până în... 2035, nu de anul viitor, așa cum și-a propus Bruxelles-ul.
Această decizie se ia, ce-i drept, cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă că el nu are drept de veto; însă, având în vedere că criza energetică provocată de blocarea Strâmtorii Ormuz amenință economiile europene, Magyar ar putea fi departe de a fi singurul care dorește să amâne reducerea rapidă a dependenței de importurile mai ieftine de energie din Rusia.
Va fi sancționat Kirill și în Ungaria?
Problema costurilor ridicate ale energiei va slăbi, de asemenea, efectul celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei. Deși inițial se preconiza ca acesta să fie aprobat înainte de împlinirea a patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, Ungaria a continuat să-și exercite dreptul de veto.
Dar ea nu este singură - nici în această situație.
Principala măsură a propunerii era o interdicție privind serviciile maritime legate de produsele petroliere rusești, care ar fi interzis companiilor cu sediul în UE să presteze servicii oricărei nave care transportă aceste produse din porturile rusești. Mai multe state membre din sudul Europei au rezerve în privința acestei măsuri, pe fondul creșterii vertiginoase a costurilor energetice în cadrul Uniunii.
Patriarhul Kirill (dreapta, cu președintele rus Putin) a fost unul din primii ruși sancționați de țări ca Cehia sau țările baltice, pentru proslăvirea războiului.
Ce este și mai interesant este faptul că adevărata probă de foc pentru un nou guvern maghiar o vor constitui eventualele pachete viitoare de sancțiuni împotriva Rusiei. Vor dori oare, de exemplu, noii guvernanți maghiari să anuleze unele veto-uri din era Orbán, cum ar fi includerea pe lista neagră a patriarhului rus Kirill sau a persoanelor care conduc diverse organizații și federații sportive rusești – o măsură pe care Ungaria a refuzat-o până acum?
De asemenea, sunt de așteptat noi încercări UE de a sancționa coloniștii israelieni violenți din Cisiordania, respinse de Budapesta încă din 2024, precum și o încercare, începând din 2025, de a impune înghețarea activelor și interdicții de viză pentru personalități marcante din cadrul partidului de guvernământ „Visul Georgian”, respinsă și ea de unguri. În ceea ce privește această din urmă măsură, există însă și alte țări care ar putea să o blocheze, în special Cehia, Italia și Slovacia.
A nu fi anti-Ucraina nu înseamnă a-i fi fan
Apoi, mai există și relația complicată a Ungariei cu Ucraina. Deși Magyar a indicat clar că se va distanța de relația strânsă cu Moscova pe care a întreținut-o guvernul Orbán, până acum el nu s-a arătat deloc elogios față de Kiev.
Când Orbán și Zelenski s-au confruntat verbal în timpul campaniei electorale, cu ceea ce a părut o amenințare cu forța din partea ucraineanului, Magyar a luat partea compatriotului său, afirmând că „niciun lider străin nu poate amenința vreun maghiar”. O mare parte a populației maghiare rămâne profund sceptică față de Ucraina, sondajele arătând că majoritatea respondenților se opun atât aderării Ucrainei la UE, cât și acordării de ajutor financiar suplimentar acestei țări.
Magyar este perfect conștient de aceste sentimente.
El a declarat în timpul campaniei electorale că nu se va acorda niciun ajutor militar țării devastate de război. Prin urmare, va fi interesant să vedem cum va aborda unele propuneri militare „înțepenite” la Bruxelles, în mare parte din cauza Fidesz, cum ar fi blocarea de aproape trei ani a ajutorului letal în valoare de 6,6 miliarde de euro din Fondul european pentru pace (EPF) al blocului, destinat Kievului, posibilitatea de a partaja imagini din satelit cu Ucraina de la Centrul de sateliți al UE (SatCen) și revizuirea mandatelor celor două misiuni ale UE în Ucraina, EUAM și EUMAM, pentru a le include în viitoarele garanții europene de securitate pentru Kiev.
Propaganda lui Orban, în campanie, a făcut mereu din Magyar un mare admirator, dacă nu chiar o slugă a președintelui ucrainean Zelenski. Magyar nu este, însă, chiar așa mare fan.
Magyar vehiculează, de asemenea, ideea unui referendum privind o viitoare aderare a Ucrainei. El nu va fi în favoarea unei aderări accelerate a Kievului – o opinie pe care, din nou, nu este doar a sa în cadrul clubului, multe state fiind îngrijorate de ideea că fondurile UE pentru coeziune și agricultură ar putea fi alocate într-o măsură prea mare unui nou membru mare și sărac sau că, de fapt, Kievul nu face reformele necesare destul de repede.
Se așteaptă totuși ca Magyar să permită Ucrainei (și Moldovei) să înceapă cel puțin negocierile de aderare încă din acest an, lucru pe care guvernul lui Orbán l-a blocat în ultimii doi ani. Dar este de așteptat ca el să folosească expresia „pe baza meritelor” atunci când va vorbi despre viitoarea extindere a UE – un jargon de la Bruxelles, folosit de majoritatea capitalelor UE, pentru a spune: „Veți adera când vom decide noi acest lucru, iar noi încă nu am decis”.
Așadar, lucrurile ar putea începe să se miște la Bruxelles, dar poate nu atât de repede pe cât speră unii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te