Un avion NATO românesc a doborât o dronă ucraineană în Estonia. Kievul spune că s-a rătăcit datorită bruiajului rusesc

Avioane F-16 din dotarea armatei române (imagine de arhivă).

Alianța Nord-Atlantică a confirmat că avionul F-16 care a doborât marți o dronă ucraineană intrată în spațiul aerian al Estoniei era din România. Kievul și-a cerut scuze pentru incidentul produs pe fondul intensificării atacurilor cu drone ucrainene asupra infrastructurii din regiunea rusă Leningrad.

Drona a pătruns în spațiul aerian al Estoniei marți, în jurul prânzului, ora locală, venind dinspre Rusia și îndreptându-se spre sud-estul țării, a declarat armata estoniană într-un comunicat, precizând că drona își pierduse direcția datorită bruiajului rusesc.

Drona a fost doborâtă de un avion de vânătoare român al NATO, aflat într-un zbor de antrenament, la ora locală 12:14, cu o singură rachetă.

„Incidentul a avut loc în condiții de război electronic intens, inclusiv falsificarea semnalului GPS și bruiaj, din partea Rusiei”, a adăugat armata estoniană.

Drona a fost supravegheată înainte de a intra în Estonia, a mai spus Tallinnul, iar decizia de a o doborî a fost luată pentru a „minimiza impactul asupra populației civile și a infrastructurii”.

NATO a afirmat că „este pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene”.

Spațiul aerian al țărilor baltice, membre în NATO, este păzit prin rotație de alte țări din alianță. Avionul românesc implicat în incidentul de marți era staționat în Letonia, vecina sudică a Estoniei.

O alertă de dronă a fost declarată marți și în Letonia, fără să fie clar imediat dacă aceeași dronă, doborâtă de români, a făcut necesară măsurile speciale, inclusiv închiderea școlilor și anularea unor curse de tren sau a fost vorba de altă dronă.

„De vină este Moscova”

Reuters scrie că este prima dată când aviația NATO doboară drone în țările baltice, unde au mai fost semnalate însă asemenea incursiuni de drone.

Ambele țări baltice au dat marți vina pe Moscova pentru asemenea incidente și au afirmat că Ucraina are dreptul să lovească ținte militare rusești pentru a slăbi capacitatea Moscovei de a duce războiul.

„Aceste incidente sunt rezultatul direct al războiului și al provocărilor Rusiei. Estonia își consolidează cooperarea cu Ucraina pentru a ne îmbunătăți capacitățile de apărare aeriană și de combatere a dronelor”, a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, într-o postare pe X.

Ambele țări au subliniat, pe de altă parte, că nu au permis Ucrainei să lovească Rusia de pe teritoriile lor, așa cum sugerează periodic Kremlinul.

Ministerul apărării al Estoniei a declarat că va trebui coordonată și mai bine prevenirea unor asemenea incidente, pe viitor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina va trimite experți în Letonia pentru a ajuta la protejarea spațiului aerian al țării. Autoritățile finlandeze au avertizat pe 15 mai cu privire la o activitate suspectă a dronelor în regiunea capitalei țării, îndemnând oamenii să rămână în case și suspendând traficul la aeroportul din Helsinki timp de trei ore.

Forțele de apărare finlandeze au mobilizat avioane de vânătoare și alte servicii de urgență, dar în cele din urmă nu s-au găsit drone.

Ucraina a lovit frecvent de la începutul anului obiective rusești de la Marea Baltică, inclusiv porturi folosite pentru exportul de țiței.

Kievul și-a cerut scuze de la țările baltice și Finlanda de fiecare dată când dronele trimise înspre Rusia au ajuns pe teritoriile lor. În niciunul din incidente nu au fost morți sau răniți, dar s-au înregistrat pagube.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te