Mandatul ministrului Adris Spruds expiră oficial pe 11 mai, a anunțat cancelaria guvernului leton.
Șefa cabinetului de miniștri a cerut duminică demisia ministrului apărării, într-o postare pe X, spunând că acesta „a pierdut încrederea [ei] și a opiniei publice”.
Silina a afirmat că sistemele anti-drone nu au fost desfășurate suficient de rapid pentru a contracara incursiunea din 7 mai.
„Incidentul cu dronele a demonstrat limpede că conducerea politică a sectorului apărării nu și-a îndeplinit promisiunea de a asigura siguranța spațiului aerian al țării noastre”, a scris Silina.
Apelul la demisie al premierului a venit cu puțin timp înainte ca Adris Spruds să-și anunțe plecarea din funcție.
„Am decis să demisionez din funcția de ministru al apărării pentru a proteja armata letonă de implicarea în lupta politică”, a declarat Spruds la o conferință de presă duminică seara.
Tensiuni în coaliția de guvernare
Adris Spruds a reprezentat partidul de centru-stânga „Progresiștii” în guvernul de coaliție din Letonia. În același timp, Silina conduce mișcarea de centru-dreapta „Noua Unitate”.
Luni, șefa executivului a recunoscut că nu s-a consultat cu partenerii de la guvernare în privința demiterii ministrului Apărării. Ea a declarat, în direct la TV3, că va propune pentru această funcție un militar de carieră - pe colonelul Raivis Melnis. Candidatura acestuia urmează să fie propusă în curând spre aprobarea parlamentarilor din alianța de guvernare.
La rândul său, șeful fracțiunii parlamentare a „Progresiștilor”, Andris Șuvaev, a acuzat premierul de destabilizarea activității guvernului, afirmând că Silina a luat toate deciziile fără să-și consulte partenerii politici.
„Am încercat să luăm legătura cu prim-ministrul atât vineri, cât și sâmbătă, dar fără succes”, a spus el.
La rândul său, Adris Spruds a declarat că săptămâna aceasta Partidul Progresiștilor și grupul său parlamentar din Sejm vor decide dacă vor rămâne în guvernul de coaliție.
Pe de altă parte, Erika Silina a mai spus la TV3 că o eventuală retragere a „Progresiștilor” din coaliție nu ar afecta activitatea executivului. Va fi „un guvern tehnic”, a afirmat premierul.
Între timp, forțe de opoziție, inclusiv reprezentate în Seim, cum ar fi partidul naționalist de centru-dreapta Alianța Națională, au cerut demisia actualului executiv, spunând că sunt gata să formeze un nou guvern.
Incidentul cu drone - reacția Kievului
Joi, 7 mai, de la trei până la cinci drone ucrainene au pătruns în Letonia dinspre Rusia. Două dintre acestea au căzut peste depozitul de petrol din orașul Rezekne. Rezervoarele erau goale, iar incendiul care a izbucnit a fost stins în scurt timp.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a atribuit aceste incidente activității mijloacelor rusești de luptă radio-electronică. El a scris pe rețeaua X că a discutat situația cu omologul său leton, Baiba Braze.
„O anchetă a arătat că [incidentul] a fost rezultatul activității mijloacelor rusești de luptă radio-electronică, care au redirecționat în mod intenționat dronele ucrainene de la țintele lor din Rusia”, a afirmat Sibiha.
El a dat asigurări că Ucraina este dispusă să colaboreze cu statele baltice și Finlanda pentru a preveni incidente similare.
În ultima lună, Ucraina a intensificat atacurile asupra porturilor rusești și a rafinăriilor din nordul Rusiei, inclusiv în regiunea Leningrad.
Letonia, Lituania, Estonia și Finlanda au raportat în repetate rânduri că drone ucrainene au pătruns în spațiul lor aerian în zonele învecinate cu granița rusă.
Cu informații de la Serviciul ucrainean al RFE/RL, Reuters și BBC
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te