În lunga dispută dintre taberele judecătorești rivale în funcție de relația cu noua putere, au obținut astăzi o victorie cei care spun că sprijină reforma din justiție declanșată de cabinetul condus de Maia Sandu. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, revocați din funcție la Adunarea Generală a Judecătorilor din 27 septembrie, au reușit azi să organizeze o reuniune cu cvorumul statutar. Este o a treia încercare de a convoca şedinţa, după două eşuate din cauza lipsei de cvorum. Membrii CSM au luat o serie de decizii restante, inclusiv au aprobat demisia judecătorului Ion Druță din funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție, dar și cererea procurorului general interimar privind arestarea și tragerea la răspundere penală a lui Druță.
Your browser doesn’t support HTML5
Un nou episod în dualitatea de putere din justiție
Consiliul Superior al Magistraturii a reușit să-și restabilească cvorumul cu doar o zi înainte de o nouă reuniune a Adunării generale a judecătorilor care ar intenționa să substituie actualul CSM, pe care l-a revocat, cu un altul. Asigurarea numărului suficient de participanţi a fost posibilă datorită prezenţei magistratului Ion Postu, delegat de Parlament în CSM, care a fost absent la anterioarele două şedinţe ale CSMm deşi îşi confirmase în ajun participarea. Ion Postu a respins acuzațiile președintelui interimar al CSM, Dorel Musteață, precum că ar fi lipsit nemotivat de la ultimele două ședințe, cauzând intenționat lipsa de cvorum.
„Credem că s-a dus în eroare atât întregul corp judecătoresc, cât şi opinia publică. În acţiunile mele nu se regăseşte niciun motiv de boicotare intenţionată a şedinţelor CSM, aşa cum s-a afirmat”.
Membrii CSM au aprobat sesizarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, privind eliberarea acordului de pornire a urmăririi penale, reținere, aducere silită, percheziție, arestare și tragerea la răspundere penală a ex-președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion Druță. Decizia a fost luată cu votul a opt membri ai CSM. Cu şapte voturi a fost aprobată și cererea de demisie a lui Druță, care şi-a anunţat recent plecarea din funcţie, ca urmare a unei anchete în care este acuzat de îmbogăţire ilicită. Ziarul de Gardă a aflat că noua anchetă ar fi legată de bănuiala că Druţă ar fi indicat anumite soluţii pe cazurile unor magistraţi şi că procuratura ar fi obţinut dovezi în timpul unor percheziţii în biroul fostului şef de la CSJ.
Urmare a deciziei CSM, Ion Druţă a fost citat la Procuratura Anticorupţie şi audiat în după amiaza zilei de azi în cel de-al doilea dosar în care are statut de bănuit.
L-am întrebat pe expertul Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice ce se întâmplă dacă vineri Adunarea generală a judecătorilor reuşeşte să numească noii membri ai CSM, în locul celor pe care le-a revocat în septembrie.
Ion Guzun
„O continuare a ilegalităţilor comise de către un grup de judecători care ar recunoaşte în fond că membrii actuali ai CSM au fost revocaţi din funcţie. Cred că este cel mai prost scenariu care se poate întâmpla să avem o dualitate, două CSM-uri paralele. Sper foarte mult ca judecătorii care apriori cunosc legea şi ştiu să o aplice corect, apriori trebuie să înțeleagă şi să-şi asume riscul de ilegalitatea pe care le comit. Pe lângă faptul că membrii CSM au fost „revocaţi din funcţie”, se creează această disensiune de dualitate a componenţei CSM.”
Atât Guvernul, cât şi reprezentanţi ai societăţi civile consideră că magistraţi au demis ilegal CSM, pentru că nu ar fi avut cvorum la acea adunare generală, din septembrie, şi au invocat un motiv neprevăzut de lege, și anume „pierderea încrederii în CSM”.
### Vezi și... ### Blocaj în justiție? Sisteme paralele?
Ministerul Justiţiei şi Guvernul în general cred că „aripa secesionistă” a magistraţilor o constituie cei care au dirijat lucrurile în justiţie pe timpul guvernării precedente şi încearcă să evite o eventuală scoatere din sistem după evaluarea independentă externă, pe care vrea să o introducă Guvernul pentru a elimina corupţia din justiţie.
Fostul secretar de stat al Ministerului Justiției, Nicolae Eșanu, speră ca judecătorii care susțin inițiativa organizării Adunării generale a judecătorilor să se răzgândească. În cazul în care adunarea va avea totuşi loc, explicația ar fi, crede Eşanu, ori că magistrații nu știu să interpreteze legea, ori că o încalcă în mod conștient și flagrant.