Un specialist IT din R. Moldova, voluntar la o fundație care adună dovezi ale crimelor de război din Ucraina

Vasile Popa locuiește la Berlin și este voluntar la „OSINT for Ukraine” din 2022.

Vasile Popa (28 de ani) a plecat din Moldova după liceu, ca să studieze IT la Berlin. Fiind interesat de conexiunile dintre IT și jurnalismul de investigație, în 2022 el s-a alăturat echipei de voluntari de la „OSINT for Ukraine”, ajutând la documentarea războiului din Ucraina.

Vasile a petrecut luna august a anului 2022 vizitând suburbiile capitalei ucrainene: Bucea, Irpin și Hostomel. A mers acolo alături de alți voluntari dintr-o organizație germană, pentru a duce ajutoare localnicilor, în special medicamente și echipament medical, cum ar fi garouri, folosite pentru a opri temporar sângerările.

Cele trei orașe, deja eliberate de forțele ucrainene, păstrau urmele invaziei rusești: mormane de mașini arse, porți cu urme de gloanțe, case distruse. „Pentru mine, era important să văd asta cu ochii mei. În plus, am rude acolo, m-am dus și să-i vizitez”, spune el.

„Vom putea reconstitui pas cu pas tot ce s-a întâmplat”

Cu acele imagini în minte, Vasile a pornit să caute echipe în care ajutorul său ar putea fi util. Avea experiență de lucru cu OSINT (informații obținute din surse deschise, n.r.) și știa că aceste abilități sunt cruciale pentru a aduna dovezi din război ce pot servi în instanțele internaționale.

„În prezent, noi avem posibilitatea să colectăm date despre cine și de ce se face vinovat și să analizăm cum a fost posibil acest război. De asemenea, pentru istorie, noi vom putea reconstitui pas cu pas ce s-a întâmplat, de exemplu, în Bucea: cine a tras în clădiri, în case, cu ce fel de armament, în ce zi, la ce oră și așa mai departe”, explică tânărul.

Victima de la Bucea, un simbol al suferinței din Ucraina

În noiembrie 2022, Vasile s-a alăturat unei comunități de voluntari formate din jurnaliști, specialiști IT, analiști și cercetători, care și-a propus să folosească informațiile disponibile public pentru a sprijini eforturile Ucrainei în fața războiului de agresiune a Rusiei. Voluntarii s-au concentrat pe câteva domenii: monitorizarea războiului, combaterea dezinformării și suportul pentru justiție.

„Lumea vine la noi din două cauze. În primul rând, își doresc să investigheze crimele de război și încălcările drepturilor omului și, astfel, să ajute Ucraina să-i tragă la răspundere pe cei responsabili. Al doilea motiv e că vor să vadă ce reprezintă OSINT și să-și îmbunătățească abilitățile în lucrul cu aceste instrumente”, spune Vasile.

Astfel, cei care se alătură echipei pot învăța nu doar să cerceteze rețelele de socializare și hărțile geospațiale, dar și să analizeze aceste date și să le integreze într-un context relevant.

În prezent, tehnicile OSINT sunt utilizate pe scară largă în securitate, știință, sociologie, dar mai ales în jurnalismul de investigație. Vasile spune că, pe termen lung, una din misiunile comunității sale e să facă mai accesibile aceste tehnici și instrumente pentru societatea civilă, astfel încât aceasta, la rândul său, să poată responsabiliza puterea.

Vasile a contribuit, alături de colegii săi investigatori, la documentarea războiului din Ucraina.

De la atacurile de artilerie rusești până la răpirea copiilor ucraineni

Prima inițiativă în care s-a implicat Vasile odată ce a devenit parte a comunității „OSINT for Ukraine” se numește „Project Mariupol”. La prima etapă a acestui proiect, voluntarii au adunat date din surse deschise, însoțite de descrieri și fotografii, pentru a documenta potențiale crime de război comise în Ucraina.

În a doua etapă, echipa a arhivat datele colectate și a adăugat informații despre locațiile unităților militare rusești, creând și un instrument de calculare a razei de acțiune a artileriei.

„Am făcut asta ca să putem înțelege cine a fost responsabil pentru anumite bombardamente, unde exact se aflau forțele ucrainene, unde se aflau militarii ruși, din ce fel de divizii erau și așa mai departe. Am vrut să oferim date exacte, astfel încât să poată fi investigată fiecare situație în parte”, adaugă Vasile.

A urmat apoi un proiect despre deportarea copiilor din Ucraina în Rusia. Vasile și colegii săi au documentat schema prin care aveau loc aceste transferuri ilegale. În martie 2023, o comisie a Națiunilor Unite a calificat actele respective drept crime de război.

„Copii orfani, copii care-și pierduseră părinții la Mariupol sau care pierduseră legătura cu alte rude au fost duși în Rusia și adoptați acolo. Noi am vrut să vedem cum anume au loc aceste încălcări ale drepturilor omului”, povestește tânărul.

După acest proiect, au început să investigheze „Crucea Roșie” din Rusia, o entitate distinctă de organizația internațională „Crucea Roșie” și care operează sub jurisdicția și influența Moscovei. „A fost una din părțile care au contribuit la instituirea controlului asupra populației de pe teritoriile ocupate. Noi am găsit dovezi care arată că organizația aceasta, care pretinde a fi independentă, acorda ajutor medical doar celor care erau gata să coopereze cu statul rus”, precizează Vasile.

El și colegii săi voluntari, în mare parte din Vest, continuă la muncească la „OSINT for Ukraine”, devenită între timp fundație, înregistrată cu sediul în Olanda. De obicei, echipa are ședințe seara, majoritatea membrilor având locuri de muncă cu normă întreagă. Vasile este stabilit la Berlin și lucrează acolo ca software engineer la o companie de marketing.

Vasile speră că „OSINT for Ukraine” va crește într-o platformă mai mare de investigații.

Un „Bellingcat” pentru Europa de Est

La „OSINT for Ukraine”, este șef al departamentului de cercetare și dezvoltare și contribuie la scrierea softurilor pentru jurnaliștii de investigație și pentru specialiștii în drept, care se ocupă de crimele comise în războiul Rusiei contra Ucrainei.

„Juriștii noștri, împreună cu alți investigatori, cercetează datele și le transmit instituțiilor competente, cum ar fi Europol, Interpol sau direct la Curtea Penală Internațională. Astfel, le ușurăm lucrul”, spune Vasile.

„Pe lângă asta, este foarte important să documentăm ce s-a întâmplat atât pentru opinia publică, cât și pentru istorie, astfel încât să nu mai existe ambiguități”, continuă el.

Pe viitor, și-ar dori ca „OSINT for Ukraine” să se dezvolte și să devină o platformă de investigații care să acopere toată regiunea – „un Bellingcat pentru Europa de Est”, dar și un centru unde pot fi discutate schimbările din domeniul tehnologic, cu accent pe securitatea cibernetică.

După 2 ani de adunat date din acest război, Vasile spune că cel mai greu îi este să se oprească din a munci. Faptul că știe cum poate oferi suport ucrainenilor îi dă puteri. „Deși uneori îmi vine greu să rămân optimist, sunt sigur că Ucraina va învinge. Cred că totul va fi bine”, încheie el.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te