Cifrele prezentate de Oficiul Național al Viei și Vinului arată că, datorită recoltei bogate de struguri, Republica Moldova a ajuns în topul primilor 20 de producători mondiali. Țara se află pe locul 19 în lume în ce privește volumul de vin produs și pe locul 13 după suprafața podgoriilor. În pofida rezultatelor pozitive pe care le înregistrează domeniul în ultimii ani, micii producători în continuare se plâng că nu au cui să vândă strugurii și chiar dacă își găsesc cumpărător nu pot negocia un preț avantajos.
După marea criză cauzată de embargoul impus de Rusia, sectorul vinicol din Republica Moldova a înregistrat o evoluție constantă, mai ales datorită sprijinului financiar oferit de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională și Uniunea Europeană. Rezultatele investiției nu s-au lăsat așteptate: anul trecut companiile vinicole și-au îmbunătățit recoltele de struguri și au câștigat teren pe plan internațional - aproape 60% din vinurile îmbuteliate fiind exportate. De asemenea, Republica Moldova este astăzi în topul țărilor europene după numărul de medalii la concursurile internaționale vinicole – peste o mie de medalii de aur, argint şi bronz.
Aceste performanțe nu-i prea impresionează pe micii producători de struguri, care în continuare se plâng că nu dispun de infrastructura necesară pentru păstrarea recoltei sau că nu au cui s-o vândă. La finele săptămânii trecute, un grup de viticultori din raionul Leova au anunțat că vor trimite o scrisoare prim-ministrului Maia Sandu în care cer sprijin în dialogul cu procesatorii de struguri. Președintele Asociației producătorilor și exportatorilor de struguri, Gheorghe Gaberi, susține că problemele semnalizate de micii producători sunt aceleași în fiecare an. Majoritatea celor care se plâng că nu au cui să-și vândă marfa, de regulă, nu depun suficient efort pe parcursul anului ca să-și caute parteneri care ar achiziționa recolta.
Gheorghe Gaberi
„Noi trebuie să tindem ca fiecare viticultor, mare sau mic, să știe cine e cumpărătorul strugurilor lui, fiindcă nu sunt vinovați nici cei de la fabrici, ei nu pot să cumpere cinci tone de struguri de-un soi, când lui îi trebuie 70-80 de tone de struguri de-un soi, de aceeași calitate, ca să producă un vin de calitate, ca să-l poată vinde. Din păcate, numai va trece șocul din perioada de recoltare și iarăși viticultorii vor uita de această problemă. Cineva mă întreba: care este soluția? I-am spus: vor muri ca producători dacă nu se vor alinia la cineva care le este cumpărătorul de marfă, altfel el nu va putea exista”.
Soluția cea mai sigură este asocierea, crede președintele Asociației producătorilor și exportatorilor de struguri, exact cum zice proverbul „unde-s doi, puterea crește”.
Astăzi, fiecare mic fermier își găsește singur cumpărător și, pentru că vinde în cantități mici, nu are cu cine negocia un preț avantajos. La o recoltă bogată, în cantități mari, le-ar fi mai lesne să negocieze un preț de vânzare bun, e de părere proprietara unei întreprinderi vinicole, Nelly Sonic.
„Singuri, atât viticultorii, cât și vinificatorii au creat problemele care sunt acum. În primul rând, viticultorii mici, când și-au asumat niște obligațiuni, și-au asumat niște granturi pentru plantații trebuiau să aibă și un plan. Adică, eu, ca vinificator, am plantațiile mele, pe care le-am plantat 15 ani în urmă, 20, eu mi-am făcut o schemă: ce vând în acel an, ce voi vinde peste zece ani, unde am să vând? Când ni se spune de la tribună: cumpărați și gata – asta nu-i rezolvare de problemă”.
Your browser doesn’t support HTML5
Viticultori: Strugurii sunt de 3-4 ori mai scumpi în pieţe din cauza intermediarilor
La nivel național, piața este supraîncărcată de struguri, constată Elizaveta Breahnă, expert coordonator în vinificație la Oficiul Național al Viei și Vinului. Anul acesta se așteaptă o recoltă mai mare decât anul trecut. De asemenea, în timp ce producția crește cererea devine tot mai selectivă, o parte din vinificatori fiind în căutarea unor soiuri locale de struguri.
Elizaveta Breahnă
Ce pot face în această situație viticultorii moldoveni? Să pună accentul pe calitate și nu pe cantitate, spune Elizaveta Breahnă.
„Nu mai sunt timpurile când lucrăm haotic, când nu știm ce vrem și pentru cine pregătim noi produsul. Același lucru se referă la vinării: producem pentru un consumator anumit, știm preferințele consumatorului și producem un vin pe care știm cui îl vindem și unde îl vindem! Un viticultor care produce struguri, iarăși, trebuie să știe cui îi vinde și ce calitate a strugurelui îi cere vinificatorul care transformă strugurii lui într-un produs vinicol de calitate”.
Datele Organizației Internaționale a Viei și Vinului arată că în anul vitivinicol 2018-2019 producția mondială de vin a fost una dintre cele mai mari în ultimii 18 ani, ajungând la 292 de milioane de hectolitri – cam cât ar produce Republica Moldova în 150 de ani. Această stare de lucruri prevestește o concurență strânsă atât pe piața internă, cât și pe cea externă, constată experții cu care am stat de vorbă. Ce soluții au la îndemână producătorii moldoveni? Să investească în noi tehnologii, în soiuri de calitate și, nu în ultimul rând, spun experții, în promovarea cât mai îndrăzneață. Și chiar provocatoare, ca vinul cel nou.