Un studiu recent dat publicității de Oficiul Băncii Mondiale din Chișinău arată că jumătate din antreprenorii moldoveni nu reușesc să completeze locurile vacante din cauza lipsei absolvenților care ar avea competențele necesare. Experții mai atestă probleme de transparență și finanțare în învățământul superior, inclusiv o cooperare slabă a universităților cu sectorul privat. Aceste concluzii nu sunt însă împărtășite pe deplin de managerii universitari.
Your browser doesn’t support HTML5
Reforma universităților moldovenești
Universitățile din Republica Moldova pregătesc specialiști ale căror capacități nu corespund cerințelor de pe piața muncii. Această concluzie deloc măgulitoare aparține experților Băncii Mondiale, care invocă o cercetare ce arată că 43 la sută din absolvenți susțin că nu există o concordanță între ceea ce au învățat și competențele de care au nevoie la angajare. Tinerii au mai spus că le lipsesc aptitudinile practice.
Rectorul Academiei de Studii Economice, Grigore Belostecinic, consideră că o contrapunere antagonistă a mediului academic și a angajatorilor este contraproductivă. El se declară convins că cei mai mulți din studenți nu ar fi gata să-și asume individual însușirea părții teoretice a disciplinelor de baza, astfel încât instituțiile să-și poată revizui programul. Rectorul spune că este eronată impresia multora că studiile universitare sunt departe de necesitățile reale ale angajatorilor:
Grigore Belostecinic
„Eu sunt absolut convins că într-o măsură mai mare este vorba de o percepție, care prin tradiție este impusă opiniei publice, că universitățile noastre produc cadre cu deficiențe și care nu permit angajarea în câmpul muncii. Agenții economici din Republica Moldova, până nu demult în general s-au eschivat de la orice implicare în ceea ce se întâmplă în universități, în măsura în care erau în dreptul și aveau posibilități să selecteze dintr-un număr foarte mare de absolvenți pe cei care-i doresc.”
Referindu-se la cooperarea dintre instituțiile de învățământ și mediul de afaceri, experții Băncii Mondiale au taxat managerii pentru că nu tind să alinieze programele de studiu la inovațiile și tendințele din sectorul privat. Stagiile de practic fiind ineficiente în opinia lor.
Rectorul Universității de Stat din Moldova, Gheorghe Ciocanu, crede însă că aceste constatări nu pot fi aplicate tuturor instituțiilor universitare:
Învățământul superior este învățământ bazat pe cercetare, și nicidecum pe meșteșugarit. Cei meșteșugari să se ducă în învățământul preuniversitar că acolo sunt probleme mari...
„Noi avem cel puțin trei companii din domeniul matematicii și informaticii care au laboratoare la noi, și experții lor vin și citesc cursuri, discipline speciale, care mâine trebuie pe piață. După masă, studenții noștri cei mai buni se duc acolo și activează, masteranzii noștri activează acolo. Ce trebuie să mai facem noi? Învățământul superior este învățământ bazat pe cercetare și nicidecum pe meșteșugarit. Cei meșteșugari să se ducă în învățământul preuniversitar că acolo sunt probleme mari, asta e toată problema și e toată diferența. Vedem lucrurile diferit, dar, cu toate acestea, considerăm că corectitudinea este o valoare.”
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării confirmă concluziile experților. Secretara de stat în domeniul cercetării, Elena Belei, susține că actualmente este în dezbatere un proiect de guvern pentru a schimba schema de finanțare a universităților de stat, pentru că, așa cum constă experții, actualul mecanism nu încurajează instituțiile să ofere absolvenților competențe care i-ar ajuta să obțină cu ușurință un loc de muncă:
„Banul o să urmeze studentul, iar studentul va fi admis la locurile bugetare pe care statul le consideră necesare. În felul acesta, o mare parte din universitățile de stat, într-un timp relativ scurt se vor auto-lichida, adică vor rămâne doar universitățile care își pot permite să presteze servicii de calitate, necesare statului. Statul, în felul acesta va reuși, cel puțin în primii trei ani să asigure amplasarea în câmpul muncii a acestor tineri specialiști.”
Grigore Belostecinic, care este și președinte al consiliului rectorilor, crede că o asemenea formulă de finanțare poate schimba starea de lucruri din învățământul superior, însă doar dacă alocările vor fi consistente, pe măsura necesităților:
„Dacă s-ar face o finanțare, așa cum a fost anunțată per student, dar orientată nu spre posibilitățile pe care le are guvernul sau statul, cei care elaborează bugetul, dar reieșind din necesitățile reale ale studenților, ar fi o situație. Dar dacă va fi pur și simplu altă modalitate de împărțire a plăcintei care se numește bugetul pentru învățământul superior, dar aceeași plăcintă împărțită după alte criterii, nu cred că va duce la o schimbare considerabilă a situației din învățământul superior.”
În Republica Moldova funcționează 30 de instituții de învățământ superior și, potrivit experților, numărul lor se va reduce în mod firesc în condițiile unui declin inevitabil al numărului populației și, respectiv, al studenților. Această perspectivă nu este îngrijorătoare nici pentru autoritățile de profil, nici pentru unii rectori, care consideră că actualmente nu există o competiție benefică între instituții, or studenții exmatriculați pentru nefrecventare într-o instituție, sunt înmatriculați cu ușurință la alta, contra unei taxe de studii.