Violeta Vrabie (OIM): numărul femeilor este mare în rândul tinerilor fără ocupație sau educație

Inegalitatea se observă și când vine vorba de integrarea în câmpul muncii sau viața socială. Datele Organizației Internaționale a Muncii arată că femeile sunt categoria cea mai numeroasă din așa numitul grup al tinerilor NEET, -un termen din engleză – Not in Education, Employment or Training, ce s-ar traduce în română „Fără educație, neangajați sau neinstruiți”. Discutăm cu Violeta Vrabie, coordonatoare de proiect din cadrul Organizației Internaționale a Muncii.

Interviul matinal la radio Europa Liberă/ Viorica Vrabie

Violeta Vrabie: „Motivele sunt multiple și nu sunt motive doar pentru Republica Moldova, alte țări de asemenea se confruntă cu o rată înaltă a tinerilor NEET, noi le zicem mai simplu – tineri inactivi. Sunt persoane cu responsabilități familiale și, din lipsa unei infrastructuri la nivel local, vorbim în mare parte de comunitățile rurale, lipsa unei grădinițe sau lipsa unui loc de muncă ține femeile, tinere mame în afara pieței muncii.

De obicei, în jur de 40 la sută din toată categoria de tineri inactivi sunt anume aceste doamne tinere, de multe ori cu studii superioare, care stau acasă. Este vorba și de persoanele, de copiii care au abandonat școala sau instituțiile de învățământ general, liceele, colegiile sau școlile profesionale și, iarăși, nu se regăsesc nicăieri, de obicei, ei îndeplinesc munci de multe ori informale. Este vorba de o categorie la fel de mare a persoanelor care își doresc să plece peste hotarele Republicii Moldova în migrație circulară sau pe o perioadă mai lungă de timp.

Totodată, este vorba de circa 30 la sută din toată categoria de tineri inactivi, iată, 30 la sută sunt cei care își așteaptă șansa de a pleca peste hotare, dar nu sunt înregistrați nicăieri, la nicio agenție de ocupare pentru a beneficia de un loc de muncă sau asistență socială, ajutor social ș.a.m.d. Este vorba de persoanele care au o boală sau care au o dizabilitate și iarăși din considerentul că, așa cred ei, că nu-i va lua niciun angajator, nici nu se prezintă undeva la vreuna din instituții, doar probabil la instituția care le acordă ajutor pentru că au o dizabilitate.

Și mai este o categorie la fel de importantă, care reprezintă tinerii descurajați în general de sistemul de suport oferit de stat și iarăși cu aceste persoane urmează să se lucreze.”

Europa Liberă: Dna Vrabie, dar de ce ar trebui să îngrijoreze această stare de lucruri și, dacă nu greșesc, cifra care oglindește această categorie de tineri este în constantă creștere?

Violeta Vrabie: „Așa este! Din păcate, statisticile din 2008-2016 arată că această categorie a fost într-o continuă creștere, cu o ușoară scădere în 2018, după care iarăși a crescut, cea mai înaltă rată de inactivitate o înregistrează anume categoria de 25-34 de ani. De exemplu, în trimestrul trei al anului trecut pentru categoria de vârstă 15-34 de ani această rată de inactivitate a fost de aproape 31 la sută. Deci, sunt date îngrijorătoare, pentru că această cifră este aproape dublă față de țările membre ale Uniunii Europene.

Motivul pentru care un stat ar trebui să se îngrijoreze de această rată este în primul rând că deconectarea acestor tineri de piața muncii, reeducarea, reinstruirea și implicarea lor sau activarea lor pentru a intra pe piața muncii reprezintă o povară monetară enormă. Bunăoară, femeile care stau acasă câțiva ani își pierd capitalul uman acumulat pe parcursul ultimilor ani de studii, dacă este vorba de studii superioare, ulterior este foarte greu să ajungă pe piața muncii, fie este nevoie de calificare, recalificare, dacă nu este solicitată poziția pe care au ocupat-o ori specialitatea pe care au absolvit-o anterior și astea sunt costuri ale sistemului public de ocupare.

De exemplu, în Europa pierderea economică directă datorată cifrei mari a tinerilor inactivi în 2011 a fost estimată la 153 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 1,2 la sută din Produsul Intern Brut al Europei pentru acel an, deci este o cifră enormă.”

Europa Liberă: Cunoașteți în ce măsură pandemia de COVID-19 a îngreunat și mai mult situația acestor tineri?

Violeta Vrabie: „Ceea ce cunoaștem la etapa actuală este că a suferit foarte mult sistemul de instruire, pentru că formarea profesională nu a fost furnizată pe perioada pandemiei și, respectiv, cei care au fost identificați și înscriși în programele de formare pentru a putea ulterior intra pe piața muncii nu au beneficiat de acest suport. Este vorba de calitatea instruirilor care totuși au fost făcute, persoanele respective nu au putut fi identificate, în primul rând, multe au fost oprite din migrația circulară, pentru că în comunitățile rurale în mare parte migrația circulară este o sursă constantă de venit, pandemia a impus restricții de circulație, respectiv aceste persoane au rămas fără o sursă de venit.

Multe persoane din economia informală și-au pierdut locurile de muncă și iarăși au rămas fără o sursă de venit. Este vorba și de persoanele care au revenit din străinătate urmare a pierderii locurilor de muncă. Deci, în baza de date a Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt peste 14 mii de persoane înregistrate în calitate de migranți reîntorși, care au beneficiat de suportul acesta unic de ajutor de șomaj, chiar probabil în momentul dat trebuie găsite soluții urgente pentru a putea activa aceste persoane, a le integra pe piața muncii.”

Europa Liberă: Înțeleg că proiectul pe care îl reprezentați a încercat să identifice acești tineri și chiar să-i încadreze în viața socială și aveți și o istorie de succes la Cahul? Vă rog să ne oferiți detalii.

Violeta Vrabie: „Toată ideea vine la inițiativele Uniunii Europene, care la finalul anilor ‘70 a început să inițieze și să implementeze așa-zisele pacte teritoriale de ocupare pentru a veni cu soluții la problemele stringente la nivel local.

Deci, una din activitățile pe care le-am organizat noi ca parte a unui proiect amplu la Cahul a fost anume identificarea acestor tineri inactivi, pentru că, pe de o parte, proiectul pe care l-am implementat a avut foarte multe măsuri și programe pentru a activa persoanele inactive sau persoanele șomere, pe de altă parte, noi nu am găsit în baza de date a Agenției pentru Ocupare șomeri disponibili. Deci, rata șomajului înregistrat scade în Republica Moldova și de la un an la altul tot mai puține persoane se înregistrează în calitate de șomeri. Ne-am confruntat cu problema că am venit cu măsuri și nu am avut cui să le oferim, de asta am inițiat o amplă campanie de identificare a tinerilor NEET.

Acest termen de identificare iarăși este o inițiativă a Comisiei Europene care în 2012, având în vedere datele statistice cu care se confrunta și Uniunea Europeană referitor la tinerii NEET, a lansat un pachet de propuneri pentru ocuparea forței de muncă pentru tinerii inactivi, care includea și recomandarea de instituire a unei garanții pentru tineri și, începând cu 2014, această garanție a tinerilor, care prevede un amplu pachet de activare, este implementat de statele membre UE.

Oameni și locuri în Cahul, martie 2021

Ceea ce am făcut noi la Cahul a fost doar o parte din acest amplu proiect și mă refer anume la identificarea tinerilor inactivi, a fost creat un parteneriat al tuturor actorilor locali publici-privați care au putut furniza informații despre problemele cu care s-ar confrunta tinerii NEET, inclusiv serviciile care ar putea fi puse la dispoziția acestora, inclusiv Inspectoratul de Poliție, pentru că am identificat acolo tineri care au pășit strâmb și erau la evidența Inspectoratului de Poliție, am inclus cadre didactice, pentru că ne-a fost furnizată informația privind toți tinerii care au avut abandon școlar și am putut în felul acesta să identificăm problemele cu care se confruntă ei și să venim cu soluții prin intermediul serviciilor care sunt disponibile pe piață. Am inclus APL-ul neapărat, autoritatea publică locală, primarii sunt cei care cunosc cel mai bine care din persoanele de la nivelul satului sunt implicate în imigrația circulară și pot oferi această informație.

Deci a fost un parteneriat amplu, iar ca rezultat am reușit să identificăm 615 persoane. Poate pare puțin, dar este un proces foarte complex și foarte amplu de identificare, prevede mai multe etape, fiindcă sunt persoane care se confruntă cu multiple probleme, începând de la psiho-emoționale și finalizând cu lipsa de studii.

Unele persoane identificate aveau doar studii primare, deci, vă dați seama, a fost un proces foarte complex de identificare până aceste persoane au ajuns în vizorul Agenției Teritoriale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Deci din cele 615 persoane, 366 au fost femei și, iată, aici vedeți o rată mai înaltă a femeilor decât a bărbaților, pentru că erau multe doamne cu responsabilități de familie, cu copii mici, care nu puteau să iasă pe piața muncii și acestor persoane le-au fost oferite diferite programe de ocupare sau de instruire, în funcție de problemele cu care se confruntau.

Cei care necesitau o instruire adițională pentru a se angaja la nivel local au fost direcționați către o școală profesională, cei care erau pregătiți, motivați să iasă pe piața muncii, dar așteptau o șansă, un loc de muncă prin intermediul proiectului complex pe care l-am avut li s-a oferit șansa să se angajeze, iar celor care aveau abilități tehnice sau fler, să-i zic așa, pentru apicultură, pentru că este un sector generator de profit la Cahul, li s-a oferit șansa să acceseze un grant pentru a lansa o stupină. Tot suportul a fost oferit astfel încât în final acești apicultori să fie înregistrați și deja să poată produce miere.”

Europa Liberă: În ce măsură autoritățile sunt deschise și au fost deschise să preia acest model, să-l multiplice, de ce nu?

Violeta Vrabie: „Am găsit la nivel local, dacă ar fi să vorbesc, am găsit interes din partea autorităților, pentru că am înțeles că, de fapt, segmentar fiecare dintre instituții lucrează și pe suportul acestor categorii, fie tineri care au călcat strâmb în cazul Inspectoratului de Poliție, fie Direcția educație care ar trebui să implice aceste persoane, acești tineri în diferite programe de suport, Agenția pentru Ocupare, serviciul social, dar și centrele de tineret. Am înțeles că necesitatea aceasta de a crea acest efort conjugat este foarte importantă și chiar am găsit deschidere pentru acest parteneriat.

Târgul antreprenoarelor din Moldova: Femeia de azi a depășit temerile de cândva

La nivel național am reușit pe parcursul pilotării la Cahul să convingem Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale de necesitatea prevederii unei astfel de măsuri în Legea ocupării, astfel încât această categorie de tineri inactivi să fie una dintre țintele Legii ocupării. Deci, nu doar persoanele de vârstă înaintată, nu doar persoanele victime ale violenței, de exemplu, sau ale traficului, nu doar persoanele care nu au o formare sau care nu au experiență să fie ținta legii, dar și tinerii inactivi, care necesită mult mai mult suport pentru a accede pe piața muncii.

Acum avem acest articol de identificare a tinerilor NEET, inclusiv de dezvoltare a procedurii de identificare a tinerilor NEET, pentru că este un serviciu social ce presupune inclusiv acreditarea prestatorilor de servicii. Deci este un proces complex, dar de anul viitor suntem încrezuți că deja vor fi surse de la bugetul de stat și lucrurile nu vor fi implementate doar segmentar, așa cum facem noi, cum am făcut-o la Cahul și cum facem în acest an în alte două raioane, dar va fi implementat pe scară largă la nivel național.”