Linkuri accesibilitate

Liliana Palihovici: În R. Moldova, egalitatea de gen este, mai degrabă, un deziderat


Care e statutul femeilor în R. Moldova? Care sunt perspectivele ca inechitățile de până acum să fie înlăturate?

Valentina Ursu a stat de vorbă cu Liliana Palihovici, fostă vicepreședintă a parlamentului, Reprezentant Special al Președintelui OSCE pe domeniul egalității de gen.

Liliana Palihovici: În R. Moldova, mai e mult de făcut pentru ca drepturile femeilor să fie respectate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:33:15 0:00

Europa Liberă: Din 1991, de la proclamarea independenței Republicii Moldova și până astăzi, cum au evoluat implicarea și reprezentativitatea femeilor în procesul decizional?

Liliana Palihovici: „Dacă este să analizăm ce s-a întâmplat în Republica Moldova de la declararea independenței până în prezent, atunci trebuie să spunem că sunt anumite rezultate, avem anumite progrese în promovarea egalității de gen sau în promovarea șanselor și oportunităților egale și echitabile pentru femei și bărbați, dar suntem departe de a vorbi că am ajuns la o transformare durabilă, ireversibilă, în care și bărbații, și femeile beneficiază de oportunități echitabile, de acces în funcții de conducere sau decizionale, și nu sunt într-un fel prizoniere ale stereotipurilor existente în această societate. Chiar dacă avem anumite progrese, cum am spus, s-a reușit să se voteze în 2006 și o lege cu privire la egalitatea între femei și bărbați, după care au fost aprobate tot felul de strategii, care să promoveze politici de stat care asigură egalitatea de gen, a mai fost și o strategie pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeii, acestea sunt documente de politici, dar realitatea încă este foarte departe și de prevederile acelor documente de politici, și de felul cum de fapt ar dori femeile să fie respectate, opinia lor să fie luată în calcul și atunci când documentele de politici sunt elaborate, când bugetele naționale și locale sunt întocmite, aceste necesități ale femeilor/fetelor să fie reflectate în aceste documente de politici.”

Victimele violenței în familie comemorate la Tiraspol
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:34 0:00

Europa Liberă: Dar cum s-ar explica această discrepanță între cadrul legal, care oferă posibilitate femeilor să se manifeste așa cum își doresc, așa cum percep și pricep ele să se implice și, pe de altă parte, realitățile arată altceva?

Liliana Palihovici: „În marea majoritate a cazurilor documentele de politici sunt elaborate conform anumitor recomandări pe care Republica Moldova le preia din acordurile și convențiile internaționale pe care le-a semnat, la care s-a alăturat...”

Europa Liberă: Și chiar includ acele standarde care sunt importante pentru Occident?

Mamele cu cărucioarele trebuie să meargă pe partea cu glod, fără prundiș măcar

Liliana Palihovici: „Sigur, și niște standarde care înseamnă bună guvernare și democrație, fiindcă drepturile omului includ și egalitatea de gen, și ele sunt parte componentă atunci când evaluezi dacă o societate este democratică și dacă toate principiile pentru a spune că este democratică sunt respectate. Deci, în situația dată noi avem câteva elemente care arată de ce este așa de mare diferența între ceea ce punem pe documente și realitate, sunt probabil că diferențe dintre declarațiile actorilor politici vizavi de: dacă vom veni – vom face asta, asta și asta, după care înțelegerea nu totdeauna completă, deplină a problemei și tratarea cu superficialitate a acestei probleme. Dacă discutați cu diferiți actori implicați în procesul de guvernare, fie ea centrală sau locală, despre ce au în politicile locale, de exemplu, la capitolul asigurarea egalității între femei și bărbați, veți primi un răspuns: „La noi femeile au toate drepturile, toți au drepturi și nimeni nu încalcă drepturile nimănui”. Dar când mergem mai departe și să vedem: „Ați bugetat bani pentru reparația drumurilor?” - „Da, sigur că am bugetat spre școală, spre grădiniță”. Bravo! Să vedem cum ați reparat acel drum. Deci, drumul are strict cât încap două mașini, iar părinții cu copii trebuie să meargă undeva prin șanțuri sau pe sub gard. Și cine cel mai des duce copiii la grădiniță și la școală? Mamele. În marea majoritate a cazurilor, mamele cu cărucioarele trebuie să meargă pe partea cu glod, fără prundiș măcar. Și acesta este un exemplu foarte simplu, nu mai vorbesc de...”

Violență în familie - o urmare a izolării la domiciliu, impusă de pandemie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:53 0:00

Europa Liberă: Dar alte exemple, care ar mai fi convingătoare?

Liliana Palihovici: „De exemplu, când vorbim de accesul la resurse financiare pentru lansarea propriei afaceri. Se știe că femeile, de fapt, sunt cel mai mult implicate în gestionarea afacerilor, iar când vorbim despre cine conduce cu afacerea, cine ia deciziile în afaceri, cine gestionează și beneficiază de cea mai mare parte de fonduri sunt bărbații. Sunt țări care reglementează și aceste prevederi. Iată, dacă luăm exemplul Germaniei, ei au introdus modificări legislative care pun o obligativitate a reprezentării femeilor și în consiliile de administrare a companiilor care creează locuri de muncă, care generează venituri ca să permită femeilor să influențeze și procesele decizionale în economie.

De fapt, noi, oamenii, singuri într-un fel aprofundăm aceste inegalități prin necunoaștere

Dacă este să vorbim despre inegalitate și percepție, toată lumea spune: „A, lucrează în școală, dar sigur, acolo trebuie femeile să lucreze, doctorițe, sigur că în sistemul de sănătate femeile trebuie să lucreze, nu, că bărbații trebuie să lucreze în altă parte, unde sunt salarii mai bine plătite”. Și sunt foarte mulți bărbați foarte buni pentru profesia de învățător și să educe copiii, dar de multe ori sunt și ei jertfe al acelor stereotipuri, că nu este sarcina bărbatului, de fapt, să se implice prea mult în educația copilului, că un bărbat trebuie să ducă toată povara aducerii banilor în familie și femeia este mai mult cu gospodăria și cu copiii. De fapt, noi, oamenii, singuri într-un fel aprofundăm aceste inegalități prin necunoaștere, într-un fel, prin perpetuarea anumitor stereotipuri, lucruri care erau valabile poate pentru secolul XVII-XVIII. Să nu uităm că dezvoltarea aduce noi realități și noi trebuie să înțelegem cum ne construim viața noastră în noile realități ca toți actorii dintr-o societate să se simtă pe deplin importanți, valorificați și capacitățile lor apreciate.”

Europa Liberă: Și totuși, sunt evoluții vizibile?

Liliana Palihovici: „Sunt, sigur că sunt.”

Europa Liberă: Pentru că astăzi, dacă mergi în teritoriu, găsești foarte multe femei în fruntea primăriilor, în cadrul administrațiilor publice locale, fie primărițe, fie consilieri locali. Și totuși, există o evoluție?

Liliana Palihovici: „Ei, nu sunt chiar foarte multe... Aș menționa deodată că nu putem neglija rezultatele pe care le-am obținut până acum, chiar la alegerile din 2019. Dacă analizăm și comparăm rezultatele cu alegerile precedente, avem o creștere de 4,5 la sută a numărului de femei alese în funcție de primărițe. Deci este o creștere bună și asta se datorează și faptului că oamenii, de fapt, au început să înțeleagă că nu trebuie să judeci persoana după gen, că este femeie sau bărbat, dar după calitățile ei profesionale, după faptul cât de mult a contribuit ea până atunci la dezvoltarea comunității, de fapt, este o persoană care doar declară, și nu face nimic sau este o persoană după ale cărei declarații au urmat și unele fapte. Dar schimbarea aceasta durează în timp și dacă, eu am calculat...”

Carolina Lasen-Diaz: „Milităm ca bărbații și femeile să aibă aceeași responsabilitate și participare în societate”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:18 0:00

Europa Liberă: Mulți ani se atesta faptul că femeile nu erau gata, nu erau pregătite moral să-și dea votul pentru o femeie care trebuie să ajungă într-o funcție-cheie.

Liliana Palihovici: „Și slavă Domnului, am ajuns la timpuri când o femeie a obținut votul majorității celor care au participat în alegeri să fie aleasă președintă de țară, dar, în același timp, mai avem și multe femei care sunt bine pregătite, instruite, dar nu totdeauna au curajul să meargă peste ceea ce înseamnă părerea vecinilor, părerea satului de a se înscrie într-o cursă electorală pentru o anumită funcție publică, chiar unele femei care au făcut acest lucru în ultimele alegeri locale, uneori în discuții îmi spuneau că acum nu sunt bucuroase că au făcut lucrul acesta, pentru că de atâtea ori pe la porțile oamenilor, când fac campanie, li se spune: „Ce nu-ți ajunge, femeie, de ce nu stai acasă lângă copiii tăi?” Și ele zic: „Dar eu am mai multă energie, capacități, puteri să fac nu doar pentru familia mea ceea ce fac acum, ajut comunitatea mea să crească, fiindcă eu în aceeași comunitate trăiesc și doresc condiții mai bune și am o viziune cum să fac acest lucru”.

Acum învățăm despre drepturile femeilor și bărbaților și asta trebuie să fie un proces firesc, natural

Avem încă mult de investit în ceea ce înseamnă mentalitatea societății și acest lucru nu se întâmplă doar prin investiții din proiecte, trebuie să fie o investiție continuă, realizată de stat prin programe complexe educaționale. Când vorbim despre educație formală și neformală, deci de componenta neformală contribuie și societatea civilă, dar dacă este să vorbim despre componenta de educație formală, aceasta ar trebui să se reflecte și în sistemul educațional, dar nu ca un obiect cumva aparte, că iată acum învățăm despre drepturile femeilor și bărbaților și asta trebuie să fie un proces firesc, natural, care să-i facă pe oameni să înțeleagă de ce respectarea diferențelor și aprecierea capacităților femeilor și bărbaților aduce la dezvoltarea întregii societăți, și nu favorizează pe unii sau pe alții.”

Europa Liberă: Dar, apropo, când Dvs. erați în funcția de vicepreședintă a parlamentului, cum era să discutați cu deputații bărbați sau deputații femei?

Liliana Palihovici: „Nu știu dacă cumva faptul că sunt femeie a avut ceva greutate atunci când am fost aleasă în calitate de vicepreședintă de parlament sau nu au fost, cel puțin, eu nu am auzit despre astfel de discuții, dar nu a fost niciodată ușor să promovez subiecte ce țin de drepturile femeilor, de fiecare dată mi se spunea: „Păi sunt lucruri mai importante pe care trebuie să le discutăm”. Și probabil că vă amintiți, când s-a discutat modificarea Codului electoral pentru introducerea cotei de gen au fost atunci în prima lectură dezbătute două proiecte cu autori diferiți, care prevedeau cota de gen și discuția pentru introducerea cotei de gen în Codul electoral a durat câteva ore. Astfel se discuta doar bugetul, două-trei ore se discuta bugetul și tot așa s-a discutat acest amendament cu privire la cota de gen. Deci, noi am avut atunci și propuneri că putem introduce în Codul electoral cota de gen, dar să scriem: „Cel mult 30 la sută”. Și eu zic: „Păi, dacă cel mult 30 la sută, ce rost mai are, că noi și acum Doamne ferește nu trecem peste 30, dacă în 30 de ani am crescut de la trei la sută reprezentante femei în parlament la 25-26, mai mult nu am trecut niciodată...”

Europa Liberă: Deci, al patrulea deputat din parlament ajungea să fie femeie?

Liliana Palihovici: „Sigur că și dacă am analiza ca să ajungem la o paritate cam vreo 100 de ani încă ne-ar mai trebui, nu cred că asta este o realitate pe care ne-o dorim atât femeile, cât bărbații care înțeleg care este rolul participării echilibrate a ambelor părți în acest proces. Deci, problemele femeilor cel mai bine le cunosc femeile și ele ar trebui să participe în procesele acestea pentru ca interesele lor și problemele lor să fie reflectate prin soluțiile pe care le dezvoltă politicile publice.”

Europa Liberă: Ați amintit că la alegerile prezidențiale din anul trecut a câștigat o doamnă, doamna Maia Sandu. În aceste trei decenii, e pentru prima oară când statul este condus de o doamnă, dar, iată, se perpetuează o criză politică. Ce povară îi cade pe spatele doamnei Sandu la acest moment?

Liliana Palihovici: „Din păcate, cred că noi suntem cumva campioni la crize politice, fiindcă Republica Moldova trece dintr-o criză politică în alta, poate acestea și sunt procese firești ale democrației pe care oamenii o învață...”

Europa Liberă: Ale tranziției...

Liliana Palihovici: „Ale tranziției, da. Și desigur că povara este enormă pe umerii președintei, dar în cazul dat oamenii nu vor judeca de-i femeie sau bărbat, oamenii așteaptă soluția potrivită pentru țară care să faciliteze dezvoltarea țării și eu sunt încrezătoare că o persoană competentă va oferi o soluție potrivită pentru această criză, va putea identifica oportunitățile potrivite pentru a ieși cât mai puțin dureros din această criză politică și eu cred că dna președintă are toate aceste competențe.”

Europa Liberă: Dacă s-ar fi acceptat în parlament, urma să fie aprobată pentru funcția de premier tot o doamnă și atunci în Republica Moldova s-ar fi creat pentru prima dată o situație când în funcțiile-cheie din stat au ajuns femeile.

Liliana Palihovici: „Dacă urmărim și exemplul Suediei, ei n-au avut niciodată frică să promoveze și în funcția de ministru al Apărării, și al Afacerilor Interne tot femeie și s-au descurcat destul de eficient. Deci, nu există o problemă că, dacă este o femeie, nu se va descurca. Astea sunt niște judecăți bazate pe stereotipuri. Da, criză politică putea fi și într-un mandat al unui deputat și povara era tot atât de mare, și soluțiile vin din nivelul lor de competență și pregătire pentru a face față mandatului pe care l-au obținut.”

Europa Liberă: Cum vă explicați faptul că în societate încă mai persistă aceste mesaje sexiste?

Liliana Palihovici: „În primul rând, ele sunt încurajate de mai multe persoane publice. Dacă urmărim care este discursul public, în special în campaniile electorale atât la nivel național, cât și la nivel local, vedem adeseori agresiune verbală împotriva femeilor candidate, tot felul de interpretări și comparații nelalocul lor și care încearcă să ofere publicului niște elemente de a judeca candidata femeie, bazându-se pe unele stereotipuri care există și, din păcate, încă persistă în societate și faptul că nu sunt pedepsite astfel de experiențe încurajează perpetuarea lor. Orișice declarație de acest gen a unui candidat electoral, fie el lider de partid politic, fie el candidat independent care aplică astfel de instrumente de comunicare și atitudine față de o femeie candidat trebuie să fie pedepsite și de acest lucru ar trebui să se îngrijească parlamentul, să vadă cum modifică legislația pentru a nu lăsa niciun fel de elemente în legislația națională care ar încuraja, într-un fel, astfel de mesaje și astfel de comportament.”

Europa Liberă: Dar acest lucru nu se întâmplă doar în timpul campaniei electorale, chiar și în viața cotidiană, deseori atunci când anumiți demnitari fac declarații ofensatoare?

Liliana Palihovici: „Da, desigur că nu se întâmplă doar în campanii. Deși în bază sexistă sunt prevederi legale care prevăd sancțiuni pentru astfel de situații, ele nu totdeauna sunt eficiente și nu totdeauna sunt aplicabile. Probabil că n-au fost dezvoltate până la capăt toate mecanismele care să pună în funcțiune articolele legii cum să fie sancționată o persoană care utilizează limbaj sexist sau are o comunicare agresivă împotriva unei femei și nu este suficient doar organizațiile societății civile să facă pledoarii pentru acest lucru, este și sarcina tuturor instituțiilor statului, ministerelor care activează și coordonează diferite domenii, ele trebuie să înțeleagă că dezvoltarea durabilă nu se întâmplă atâta timp cât discriminezi o jumătate din populația țării.”

Europa Liberă: Lupta împotriva violenței asupra femeilor a dat roade?

Liliana Palihovici: „...arată o mare problemă în Republica Moldova. Deci, roade, cum să zic, au fost create servicii pentru asistența victimelor violenței domestice, există chiar și un centru de asistență pentru agresori, dar aceasta nu este suficient. Iarăși elementul de educație este extrem de important în acest proces, fiindcă, de exemplu, un copil care în familia lui vede că bătaia în fiecare zi este la ordinea zilei, în fiecare zi vede această violență în familie, pentru a înțelege că acest lucru nu este o normalitate, el trebuie să vadă și alte modele, să înțeleagă și altceva, să discute cu cineva. Acest lucru, de fapt, de puține ori se întâmplă în cazul familiilor cu astfel de comportamente și este dovedit deja prin diferite cercetări că deseori astfel de comportamente reapar în familiile create de copiii care au crescut în familii cu comportament violent.”

Europa Liberă: Se transmite din generație în generație?

Liliana Palihovici: „Exact. Și aici trebuie mai multă dorință și voință politică de a aplica corect legea. Dacă este să vorbim despre mecanismele de protecție a victimei, trebuie să fie consolidate, este nevoie de o monitorizare mai strictă a respectării ordinului de interdicție de a se apropia de locul unde se află victima. Toate lucrurile acestea trebuie să le facă inclusiv poliția. Dacă urmărim, poliția deseori spune că au un număr foarte mic de angajați care nu reușesc să facă față tuturor acestor solicitări, deseori fiecare se cunoaște unul cu altul și spune: „Măi, am greșit de data asta, n-am să mai greșesc”, astfel de cedări nu trebuie să se întâmple.”

Europa Liberă: Pedeapsa ar disciplina, asta lăsați să se înțeleagă?

Liliana Palihovici: „Sigur că da și, totodată, comunicarea aceasta care se permite să se întâmple între agresor și victimă face ca femeia să meargă să-și retragă cererea, dacă a ajuns să depună cerere că este victimă a violenței, fiindcă analizând efectele vede că soțul ei va primi o amendă și sigur amenda ceea va fi luată din banii pe care îi are familia, din bugetul familiei, din ceea ce ea planifica să cumpere mâncare, haine și ceea ce e nevoie pentru copii. Și atunci, cedează și înghite sau mai este și un alt element de ce progresele sunt nu atât de mari și cazurile de violență domestică sunt încă destul de multe – din motivul că încă lumea mai merge după principiul: „De ce să scoatem din gospodărie lucrurile nu prea plăcute? Nu scoatem gunoiul după pragul ușii”, stereotipuri care întunecă viața, asta este.”

Europa Liberă: Deci, lupta împotriva violenței asupra femeii, lupta împotriva discriminării femeii încă mai trebuie dusă?

Liliana Palihovici: „Da, desigur, succesele pot fi obținute dacă și mai multe resurse vor fi alocate pe această dimensiune. Când vorbim despre asistența victimelor, este nevoie de asistență psihologică, uneori este nevoie și de asistență juridică, toate aceste servicii costă, cineva trebuie să le achite. În cazul victimelor care de cele mai dese ori sunt femei care depind de veniturile soțului, atunci ele nu au de unde să ia bani pentru a-și achita anumite servicii de asistență psihologică sau serviciile unui avocat care să le apere într-un proces pentru a demonstra că ele sunt victime și pentru ca agresorii să fie sancționați. În marea majoritate a statelor aceste cheltuieli sunt acoperite prin programe de stat și Republica Moldova ar trebui să investească mai mult.

Și în acest context, Republica Moldova ar trebui să meargă până la capăt și să ratifice Convenția de la Istanbul, care atât de mult se discută și politicienii au făcut declarații și promisiuni, și pe ultima sută de metri au scos subiectul de pe agenda parlamentară. Dacă este să vorbim că ziua de 8 Martie, Ziua Internațională a Femeilor, acesta este cadoul pe care ar trebui să-l facă politicienii femeilor din Republica Moldova - ratificarea convenției, consolidarea mecanismelor de protecție a femeilor victime ale violenței domestice, noi programe de finanțare a femeilor care intenționează să lanseze mici afaceri sau a femeilor care sunt autoangajate. Bunăoară, sunt mai multe femei care se ocupă cu diferite activități manuale și activează în bază de patentă și în timpul pandemiei ele au avut foarte mult de suferit și și-au pierdut veniturile.”

Europa Liberă: Și pandemia este mai mult resimțită de femei decât de bărbați?

Liliana Palihovici: „Deci, pandemia a afectat și femeile, și bărbații, dar impactul ei a fost foarte diferit asupra femeilor și asupra bărbaților. Dacă e să analizăm care este structura veniturilor femeilor și bărbaților în perioada pandemică, constatăm că veniturile bărbaților sunt mai mult în urma activității de producere, activității economiceă, pe când structura veniturilor femeilor este formată mai mult din asistență socială, diferite prestații sociale și remitențe. Deci, vulnerabilitatea este foarte mare. Dacă celui care îi ajută financiar, copiii sau soțul, sau cine este peste hotare, cumva i se întâmplă și lui ceva din cauza pandemiei acolo peste hotare, vulnerabilitatea este la cote maxime. Dacă analizăm cine cel mai mult a fost afectat de schimbarea programului de muncă din cauza pandemiei, femeile sunt cele mai afectate. Statistica primului trimestru al anului 2020 și trimestrului doi arată o creștere continuă a numărului femeilor care au abandonat serviciul și acest lucru se datorează faptului că au fost, într-un fel, impuse de condiții să facă lucrul acesta, întrucât grădinițele s-au închis, școlile s-au închis...”

Europa Liberă: Școlile au trecut la predarea online și de asta mamele stau cu copiii acasă.

Liliana Palihovici: „Da, fiindcă alte alternative ele n-au avut și în cazul acesta femeile sau au trecut la un program de 4 ore, nu 8 ore de muncă și, respectiv, veniturile s-au micșorat și a crescut numărul de ore de muncă neremunerată pentru femei. 50 la sută din femeile intervievate într-un studiu anul trecut au menționat că, de fapt, în medie, lucrează 4,5-4,7 ore pe zi de muncă neremunerată care le epuizează și nu le aduce niciun beneficiu financiar, care le-ar întări starea lor materială.”

Europa Liberă: Dar statisticile arătau că pe parcursul vieții femeile câștigă mai puțin decât bărbații?

Liliana Palihovici: „Da, asta se întâmpla și până la pandemie. Acum lucrurile sunt și mai grave, pandemia aprofundează această discrepanță, inclusiv discrepanța salarială, dar până la pandemie ultimele analize realizate în 2019 arată că avem o diferență de remunerare salarială între femei și bărbați pentru aceeași muncă și aceeași calificare de peste 14 la sută. Dacă am analiza așa, femeia ca să primească aceeași sumă ca un bărbat, ar trebui să muncească nu 12 luni, ci 13 și un pic pentru a avea aceiași bani.”

Europa Liberă: Și de aici și mărimea pensiei este mai mică în comparație cu cea pe care o primește un bărbat.

Liliana Palihovici: „Când vorbim despre inegalități și din perspectiva inegalităților de gen, dacă nu soluționăm rădăcina problemei, ea generează alte noi probleme și dacă dorim ca femeile să aibă venituri mai bune, trebuie să investim în sistemul de educație, să creăm mai multe grădinițe, servicii de creșă. De exemplu, Chișinăul, unde este cea mai multă activitate economică, să-i spunem așa, are doar 8,9 la sută din copiii de vârsta 0-3 ani, adică de vârsta de creșă încadrați în sistemul de creșă. Ce fac femeile care au copii de vârsta asta și au nevoie să muncească, cu cine lasă copiii lor? Deci apar alte două probleme: dacă ele lasă copiii acasă singuri, ceea ce este foarte periculos, fiindcă pun în pericol viața copiilor, dacă ele nu se duc să muncească și nu au venituri, pun în pericol atât viața lor, cât și viața copiilor.”

Europa Liberă: Dacă vor să ia o bonă, le trebuie bani.

Liliana Palihovici: „Da, dacă vor să ia o bonă, le trebuie bani. Se duc să-și înscrie copilul pentru creșă sau grădiniță și au de așteptat un an doi, trei ani, dar în acest răstimp trebuie să trăiască cu ceva. Deci, când vorbim de egalitatea de gen, nu trebuie să înțelegem că vorbim de niște lucruri abstracte, nu, vorbim de condiții de muncă decente, vorbim de remunerare decentă, de tratament egal, vorbim despre investiții în toate domeniile și investiții inteligent făcute, analizate din perspectiva impactului asupra vieții femeilor și bărbaților. Egalitatea de gen nu este o luptă a femeilor împotriva bărbaților, nu, este despre condiții mai bune de viață și pentru femei, și pentru bărbați. Atunci când vorbim de egalitatea de gen, noi nu ne dorim nici bărbații să fie jertfe ale stereotipurilor și să poată să se implice deplin în creșterea copiilor, în educarea copiilor, să poată să-și ia un concediu pentru a-și ajuta soția atunci când naște un copil. Da, este unul din elementele pozitive pe care trebuie să le menționăm în progresele pe care Republica Moldova le-a obținut, am introdus în legislație concediul paternal și deja este popular printre bărbați, deci este un lucru care a fost așteptat, de fapt, dar nu s-a discutat prea mult despre el și tot așa, pas cu pas, eu sunt încrezătoare că o să ajungem să avem rezultate mai bune, dar acest aspect trebuie să fie înțeles, în primul rând, de cei care elaborează politicile publice ca să poată pune corect accentul pe tot ceea ce înseamnă educația populației și ceea ce înseamnă investițiile în infrastructură. Infrastructura trebuie să fie adaptată la diferite necesități și condiții.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru femei?

Femeile... să nu admită niciodată să fie apreciate insuficient pentru munca pe care o fac

Liliana Palihovici: „Pentru fiecare femeie este important cu demnitate să-și aprecieze toate capacitățile, să nu admită niciodată să fie apreciate insuficient pentru munca pe care o fac, pentru eforturile pe care le depun atât în aspectul dezvoltării familiilor, cât și societății, să nu-și subaprecieze importanța pentru această societate, că dacă facem lucrul acesta, atunci respectul și mai greu vine; să nu se jeneze să arate că sunt femei pregătite, instruite și chiar când au vreo problemă să nu le fie teamă să vorbească despre ea, căci doar atunci când vorbești despre problemă, îi identifici și soluția sau oamenii, instituțiile care pot să te ajute să depășești acea problemă.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG