Astăzi 15 martie este Ziua maghiarilor de pretutindeni, marcată, firește, și în țara unde trăiește cea mai mare minoritate etnică maghiară din străinătate, anume 1.200.000 de oameni – este vorba de România.
Your browser doesn’t support HTML5
15 martie sau cum se face unirea maghiarilor cu Ungaria
Aşteptăm de la România să aibă „viziune” și „o concepţie asupra direcţiei în care trebuie să o ia”, se arată în mesajul de 15 martie al președintelui Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Kelemen Hunor. 15 martie este ziua în care a început Revoluția de la 1848 în Buda și Pesta, cele două părți ale actualei capitale a Ungariei care s-au unit abia 25 de ani mai târziu. 15 martie este ziua maghiarilor de pretutindeni, iar premierul ungar Viktor Orban a spus cu această ocazie că maghiarii nu-și pot dori altceva decât să poată vorbi liber „fără nicio restricție” limba maternă și să trăiască „în spiritul loialității și al speranței în viitor” aici în Bazinul Carpatic.
În vreme ce comunitatea maghiară din România aniversa 170 de ani de la începutul tristei Revoluții ungare de la 1848, președintele Klaus Iohannis, oarecum lipsit de inspirație, a ținut un discurs despre importanța centenarului. Un eveniment pe care ungurii din România nu au niciun motiv să-l sărbătorească, fiindcă în 1918 țara lor a pierdut peste 70 la sută din teritoriu, o parte semnificativă chiar, în favoarea Bucureștiului.
La 100 de ani de la unirea Transilvaniei cu România nu există o autostradă care să lege cele două părți ale țării...
Liderul UDMR, Kelemen Hunor a cerut astăzi din nou „drepturi colective” pentru maghiarii din România și i-a criticat pe liderii români pentru lipsa lor de interes față de viitorul țării. „Dacă reprezentanţii societăţii româneşti nu se implică într-o discuţie serioasă despre viitor şi 2018 va trece ca deceniul care a urmat aderării la UE, nu creăm nimic nou şi nimic durabil”, se arată în mesajul președintelui formațiunii maghiare. Kelemen Hunor a spus de mai multe ori că nu e nimic de sărbătorit în 2018, fiindcă la 100 de ani de la unirea Transilvaniei cu România nu există o autostradă care să lege cele două părți ale țării, iar trenul care leagă Bucureștiul de Cluj sau de orice alt mare oraș ardelean face mai mult în zilele noastre decât în urmă cu 50 de ani”.
În parte, liderul maghiar are dreptate, fiindcă Ardealul e legat, cel puțin din punctul de vedere al infrastructurii, cu fire subțiri de restul țării. În plus, județele vestice continuă să se dezvolte mult mai repede, mai cu seamă după ce autostrăzile spre Viena via Budapesta au început să funcționeze. Între timp, de când premierul Viktor Orban a început să-și pună în aplicare programul pentru maghiarii de pretutindeni, fondurile investite de Ungaria în Transilvania au devenit impresionante. În ultimii zece ani investițiile au crescut de peste zece ori: Ungaria a creat o rețea de instituții sociale, cu grădinițe, centre sportive și chiar ajutoare sociale acordate de guvernul ungar maghiarilor din România. În acest fel vrea Ungaria să unifice locurile locuite de maghiari, fără să fie nevoie de schimbarea granițelor.
Vicepremierul ungar Zsolt Semjén a explicat astăzi că extinderea cetăţeniei maghiare „înfăptuieşte astăzi unificarea naţiunii maghiare din perspectiva dreptului public”, doleanţă formulată în cele douăsprezece puncte redactate cu 170 de ani în urmă prin revendicarea „Unirea cu Ardealul". Oficialul de la Budapesta a asemuit națiunea maghiară cu un scaun cu trei picioare: unul dintre picioare este reprezentat de maghiarii din Ungaria, cel de-al doilea - de cei din Bazinul Carpatic, iar cel de-al treilea - de diaspora maghiară de pretutindeni. Semjén consideră că naţiunea trebuie să se sprijine pe fiecare dintre cele trei picioare, fiindcă dacă unul din acestea îşi pierde stabilitatea, întreaga naţiune ajunge în primejdie.
Războiul steagurilor a avut loc și astăzi, ca în fiecare an de 15 martie, iar prefecții români din județele Harghita și Covasna i-au amendat pe primarii unguri din localitățile preponderant maghiare pentru că ar fi înălțat steagurile ungurești, fără să le pună și pe cele românești. Ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó, le-a cerut autorităţilor române să nu „pedepsească” maghiarii pentru că-şi sărbătoresc Ziua Naţională. Explicații sunt date de fiecare parte, dar în mod tradițional sunt exagerări atât dinspre oficialii români, cât și dinspre cei unguri.