Șeful politicii externe europene, Josep Borrell: Integrarea europeană cere timp și efort

Întrevederea prim-ministrei Natalia Gavrilița cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, 7 februarie 2023

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, i-a spus prim-ministrei moldovene Natalia Gavrilița, pe 7 februarie, că „viitorul R. Moldova este în UE”, dar că procesul de integrare europeană este „intensiv, solicitant și de durată”.

Borrell a vorbit alături de Gavrilița la conferință de presă de final, în urma unei noi reuniuni a Consiliului de Asociere UE - R. Moldova, la Bruxelles. Cu o zi mai devreme, șefa guvernului moldovean a spus că R. Moldova speră să înceapă negocierile de aderare la UE până la sfârșitul lui 2023, adică într-o perioadă record de numai un an și jumătate de la primirea statutului de țară candidată.

„Știm că fiecare țară progresează în propriul ritm (...) și fiecare țară este evaluată după propriul merit, dar după această discuție pot spune clar că viitorul R. Moldova este în Uniunea Europeană”, a spus Borrell.

Reuniunea Consiliului de Asociere este prima de când liderii UE au oferit în iunie 2022 țării asociate perspectiva integrării în UE, pe fundalul agresiunii rusești contra Ucrainei.

Editorul Europei Libere pentru afaceri europene, Rikard Jozwiak, anticipa că reuniunea nu va aduce rezultate palpabile, ci mai degrabă mai multă încurajare pentru autoritățile de la Chișinău în vederea reformelor.

Progrese în domeniul științei și energiei, așteptări în domeniul justiției

Într-un raport analitic dat publicității de Comisia Europeană cu mai puțin de o săptămână înaintea reuniunii, se spune că, la momentul primirii statutului de țară candidată, în iunie 2022, R. Moldova se află în urma Ucrainei și a Georgiei după nivelul de adoptare și aplicare a legislației europene (aquis-ul comunitar), sugerându-se că va avea nevoie de eforturi mai mari pentru pregătire.

Din cele 33 de capitole analizate, R. Moldova se afla la un nivel incipient de pregătire în 12 domenii, la un anumit nivel de pregătire în 17 domenii și la un nivel moderat în trei domenii.

Reacționând la critici în legătură cu ritmul reformelor pro-europene, autoritățile moldovene au anunțat planuri pentru a accelera punerea în practică a principalelor recomandări făcute de Comisia Europeană pentru ca R. Moldova să poată cere începerea negocierilor de aderare, în special în domeniul justiției și luptei contra corupției.

La conferința de presă de la Bruxelles, șeful politicii externe europene a vorbit despre progrese ale R. Moldova în adoptarea legislației europene din domeniile științei, cercetării, energiei, spunând că este nevoie de eforturi și pentru îmbunătățirea capacității administrative la Chișinău.

Prim-ministra Gavrilița a repetat că guvernul său va face mai mult pentru a grăbi reformele, vorbind și despre un „progres bun” în ultimele luni. „Ceea ce ne propunem este să atingem rezultate reale”, a spus șefa guvernului.

Revine în discuție Rusia

R. Moldova a depus cerere de aderare la UE la începutul lunii martie 2022, urmând exemplul Ucrainei și al Georgiei, care au făcut anunțuri similare la scurt timp după declanșarea invaziei rusești la scară largă în Ucraina, pe 24 februarie.

Chestiunea a revenit și în discuțiile oficialilor moldoveni și europeni la Bruxelles, înaintea împlinirii unui an de la invazie, datorită unei declarații amenințătoare la adresa autorităților moldovene pe care a făcut-o recent ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Chișinăul a respins tonul declarației în care Lavrov făcea o paralelă între R. Moldova și Ucraina. Josep Borrell a spus că aceste declarații „îl discreditează intelectual” pe Lavrov.

Uniunea Europeană a sporit semnificativ sprijinul financiar pentru R. Moldova, în ultimul an, ajutând-o să facă față unei crize a prețurilor la energie din cauza reducerii livrărilor de gaze rusești.

### Vezi și... ### Podcastul „Reporterii”: Ce este „Planul 33” sau cum vrea Ministerul de Externe să grăbească integrarea europeană