Inflaţia pe luna octombrie va depăsi cu puţin 1% - estimează ministrul Dezvoltării şi Prognozei, Leonard Cazan. În comunicatul remis presei se precizează că indicele de inflaţie la mărfurile nealimentare şi servicii pe primele zile ale lunii octombrie este de 1,2 procente. Sporuri peste medie s-au înregistrat la confecţii, încalţăminte, combustibil şi transport urban. Scăderi de preţuri au fost la mărfuri alimentare: peşte, cartofi, fructe şi zahăr.

Un diplomat american a fost ucis în Iordania în faţa locuinţei sale din Amman. Este primul asasinat al unui diplomat occidental în Iordania. Diplomatul american, Lawrence Foley, în vîrstă de 62 de ani, lucra în cadrul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională, USAID. Nimeni nu a revendicat răspunderea pentru asasinarea sa. Ambasada americană la Amman a dat publicităţii o declaraţie în care îi avertiza pe cetăţenii Statelor Unite aflaţi în Iordania să rămînă vigilenţi avînd în vedere ameninţările din această ţară faţă de interesele americane. Ministrul iordanian al informaţiilor Mohammad Adwan a declarat că este vorba de un “asasinat criminal şi laş”, care reprezintă un atac împotriva “intereselor de securitate naţională” ale Iordaniei.

Ministrul bulgar al justiţiei Anton Stankov a recunoscut că guvernul său nu a reuşit să îşi respecte promisiunile privind eliminarea clientelismului în administraţia de stat. Stankov a declarat la un seminar asupra corupţiei că în Bulgaria există atît corupţie economică cît şi politică. Corupţia politică, a precizat el, se manifestă prin numirea unor oficialităţi datorită loialităţii de partid, fără a se ţine seamă de competenţa lor.

Romania doreşte ca la summitul Uniunii Europene de la Copenhaga, de la sfîrşitul acestui an, să primească o foaie de parcurs care să stabilească traseul pe care îl va urma pînă la aderare, au declarat astăzi într-o conferinţă de presă în capitala daneză, preşedintele Iliescu şi premierul Năstase. Aflaţi în capitala daneză cu prilejul reuniunii liderilor statelor candidate la Uniunea Europeană, preşedintele Iliescu şi premierul Năstase au declarat totodată că Romania aşteaptă ca la Consiliul European de la Copenhaga, în decembrie, să se dea asigurări că procesul de extindere se va realiza pînă la capăt şi să se decidă o suplimentare a asistenţei financiare. Ion Iliescu şi Adrian Năstase au admis că Romania trebuie să ia măsuri pentru creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor comunitare, domeniu în care s-au manifestat slăbiciuni din punct de vedere administrativ în Romania. După cum transmite agenţia Mediafax, şeful statului romîn a spus totodată că autorităţile de la Bucureşti doresc să încheie toate capitolele de negociere pînă la începutul anului 2004, pentru a putea participa la alegerile care vor avea loc pentru viitorul parlament european, unde Romania doreşte să obţină statut de observator.

Cinci membrii ai Consiliului Naţional pentru studierea Arhivelor Securităţii au difuzat un document în care anunţă intenţia conducerii CNSAS de a informa parlamentul despre conflictul izbugnit în interiorul instituţiei. Printre cei cinci semnatari se numără preşedintele Colegiului Onişoru şi vicepreşedintele Gheorghe.

Cei cinci semnatari ai documentului nu s-au prezentat astăzi la şedinţa colegiului CNSAS, care urma să dezbată eventuala schimbare a conducerii colegiului, şedinţă la care au fost prezenţi şase membri, între care Mircea Dinescu, Horia Roman Patapievici şi Andrei Pleşu. Dinescu, Patapievici şi Pleşu au criticat în mai multe rînduri SRI şi conducerea colegiului pe motiv că tergiversează deconspirarea foştilor ofiţeri de securitate care au făcut poliţie politică. Documentul emis astăzi de grupul Onişoru – Gheorghe vorbeşte de “deturnarea activităţii CNSAS într-o direcţie de natură să aducă grave prejudicii interesului şi siguranţei naţionale” şi afirmă că Dinescu, Patapievici şi Pleşu sabotează activitatea CNSAS şi au atras instituţia într-un scandal mediatic.

Liderul partidului comunist din Rusia, Gennady Zyuganov a declarat că este “imposibil de justificat”moartea a 115 dintre ostateci în în urma intervenţiei forţelor de securitate. Amintind că alte sute de ostateci au suferit traume grave fizice şi psihice, Ziuganov a acuzat autorităţile că nu au luat măsuri pentru a preveni astfel de lucruri. Într-un interviu publicat în Nezavisimaya Gazeta, Ziuganov mai spune că toate structurile de securitate au fost zdruncinate şi că partidul comunist consideră că guvernul Rusiei nu mai este eficient. Ziuganov mai spune că nu există o soluţie militară pentru conflictul din Cecenia şi că ar trebui să se acorde atenţie situaţiei economice de acolo, în loc să se încerce impunerea unei soluţii militare.

Premierul Adrian Năstase a adresat o serie de scrisori premierilor din statele membre ale Uniunii Europene şi unor oficialităţi ale Uniunii, în care îşi exprimă satisfacţia privind concluziile Consiliului European de la Bruxelles. După cum precizează un comunicat al guvernului român, scrisorile premieurlui Năstase menţionează în mod special sprijinul comun al tuturor statelor membre ale Uniunii pentru eforturile Romaniei şi Bulgariei de a deveni membre ale Uniunii în anul 2007. Cu această ocazie cităm “se subliniază convingerea autorităţilor române că stabilirea unui itinerar de parcurs actualizat şi a unei agende de aderare clare la summitul de la Copenhaga va influenţa în mod pozitiv pregătirile interne de aderare”.

Miniştri din zece ţări central şi sud-est europene, între care şi Romania, au început o conferinţă de o zi în Slovenia pentru a discuta chestiuni privind prevenirea traficului de fiinţe umane. Participanţii discută adoptarea standardelor Uniunii europene pentru prevenirea imigraţiei ilegale şi introducerea unor măsuri de combatere a traficului de persoane pe aşa numita “rută balcanică”. Iau parte miniştri din Austria, Albania, Bulgaria, Bosnia, Croaţia, Italia, Yogoslavia, Ungaria, Macedonia, Romania şi Slovenia, precum şi reprezentanţi ai Uniunii Europene.

Liderul palestinian Yasser Arafat a amînat o sesiune legislativă la care trebuia să aibă loc un vot asupra noului său cabinet. Amînarea a avut loc după ce autorităţile israeliene au împiedicat 13 membri din Gaza ai legislativului palestinian să se deplaseze la Ramallah, în Cisiordania. Un purtător de cuvînt al lui Arafat a declarat că şedinţa legislativului a fost amînată pe mîine.

Preşedintele Iranului, Mohamad Khatami începe o vizită oficială de trei zile în Spania, pe parcursul căreia are programate consultări cu premierul Jose Maria Aznar, precum şi întîlniri cu regele Juan Carlos şi cu regina Sofia. Khatami conduce o delegaţie guvernamentală care îi include între alţii pe ministrul de externe de la Teheran Kamal Kharazi şi pe cel al finanţelor, TAHMASB MAZAHERI. Pe agenda consultărilor sînt incluse numeroase chestiuni vizînd cooperarea bilaterală, dar şi probleme ale actualităţii internaţionale. Părţile vor semna cîteva acorduri, între care unul privind protejarea investiţiilor, precum şi un document referitor la relaţiile vamale. Potrivit unor relatări, oficialii de la Madrid sînt interesaţi să discute şi probleme referitoare la eforturile pe care le fac mai multe companii spaniole de a pătrunde pe piaţa iraniană cu proiecte din domeniul energetic.

Luiz Inacio Lula da Silva, fost muncitor metalurgist şi lider sindical, a fost ales nou preşedinte al Braziliei cu o mare majoritate de voturi. Potrivit rezultatelor oficiale, după alegerile de duminică, Lula da Silva a obţinut 61 la sută din voturi, învingîndu-l categoric pe contracandidatul său Jose Serra, reprezentant al coaliţiei de guvernămînt condusă de actualul preşedinte Fernando Enrique Cardoso. Lula da Silva este primul preşedinte de stînga din istoria Braziliei. El îşi va intra în atribuţii la 1 ianuarie, cu un mandat dificil, întrucît Brazilia are grave probleme economice, între care un şomaj ridicat şi o depreciere pronunţată a monedei naţionale.

Consiliul de Securitate ONU se pregăteşte să reia dezbaterile asupra noii rezoluţii în legătură cu dezarmarea Irakului. În cadrul acestor dezbateri, Consiliul îi va audia astăzi pe seful experţilor ONU pentru dezarmare, Hans Blix şi pe coordonatorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Mohamed EL BARADEI. Susţinute de Marea Britanie, Statele Unite încearcă să impună o rezoluţie care să includă ameninţarea cu folosirea forţei în cazul în care regimul de la Bagdad nu se conformează cererilor comunităţii internţionale de a coopera deplin cu inspectorii ONU în problema dezarmării.

Disputele politice din Kosovo fac victime. Primarul albanez al localităţi SUVA REKA şi doi dintre bodiguarzii săi au fost împuşcaţi mortal în momentul în care încercau să calmeze o ceartă între suporterii a două grupări politice albaneze. Poliţia a reţinut o persoană implicată în acest incident, petrecut la mai puţin de 24 de ore de la încheierea alegerilor locale. Administratorul ONU al provinciei din sudul Serbiei, Michael Steiner a condamnat actul de violenţă pe care l-a calificat drept “o crimă înspăimîntătoare şi calculată”.

Rezultatele oficiale ale alegerilor de sîmbătă vor fi cunoscute în cursul acestei săptămîni. Observatorii internaţionali care au monitorizat scrutinul au anunţat o prezenţă foarte scăzută la urne a sîrbilor kosovari. Potrivit unor estimări încă neoficiale, minoritarii sîrbi au votat doar în proporţie de aproximativ 20 la sută.

Furtuni puternice, în care vîntul a înregistrat viteze de peste 150 de km pe oră, au ucis cel puţin 24 de persoane în Europa. Cele mai multe victime - 6 sînt înregsitrate in Marea Britanie însă furtunile au afectat şi Olanda, Germania, Franta, Belgia, Elveţia şi Austria.

În Rusia este astăzi zi de doliu naţional în memoria celor 117 morţi în criza ostatecilor de la un teatru din Moscova. Surse spitaliceşti au precizat că moartea civililor s-a datorat, cu două excepţii, inhalării gazului folosit de trupele speciale care au luat cu asalt sîmbătă clădirea unde se aflau ostatecii. Sute de ostateci rămîn internaţi, iar 45 dintre ei sînt în stare critică. Autorităţile refuză în continuare să divulge tipul de gaz folosit, dar spun că a fost justificată utilizarea lui, deoarece astfel au fost salvate peste 750 de persoane.

Cetăţeanul Republicii Molodva Serghei Ţurkanu, care s-a aflat printre sutele de persoane ţinute ca ostateci într-un teatru din Moscova, a fost externat duminica seara din spital. După cum au comunicat surse din cadrul ambasadei Republicii Moldova la Moscova, Ţurcanu, şi-a revenit repede în urma şocului suferit şi din starea de inconştienţă în care s-a aflat ca urmare a intoxicaţiei cu gazul anestezic folosit de forţele ruseşti în intervenţia pentru eliberarea ostatecilor. Serghei Turcanu, născut în 1980 este originar din Bălţi şi este student la Universitatea Socială din Moscova.

Liderii celor 13 state candidate la Uniunea Europeană au primit detalii din partea premierului danez Rasmussen privind fondurile destinate extinderii Uniunii, convenite la summitul de la Bruxelles. Se prevede, între altele, ca primele 10 ţări acceptate în Uniune să primească, începînd cu anul 2004, 25% din nivelul subvenţiilor acordate acum fermierilor europeni. Nivelul fondurilor acordate noilor primiţi va creşte treptat pînă în 2013, an în care subvenţiile se vor egaliza. La Copenhaga sînt prezenţi preşedintele Iliescu şi premierul Năstase.

Acordul prevede că nou intratele 10 ţări vor primi începînd cu 2004 25% din nivelul subsidiilor care se acordă acum fermierilor europeni. Nivelul acestor subvenţii va creşte gradual pînă în 2013, an în care subvenţiile se vor egaliza. La Copenhaga va fi prezentă şi o delegaţie la vîrf a României, condusă de preşedintele Ion Iliescu, şi din care fac parte premierul Adrian Năstase şi ministrul de externe Mircea Geoană.

Armata israeliană a organizat un nou raid în oraşul palestinian Nablus din Cisiordania – soldat cu moartea a cel puţin doi palestinieni. Într-un incident separat, cel puţin 4 persoane au fost ucise şi alte 20 rănite –cînd un terorist sinucigaş s-a aruncat în aer la intrarea într-o aşezare evreiască din Cisiordania. Brigada martirilor Al Aqsa şi-a asumat responsabilitatea asupra atentatului.

Pentru prima data o oficialitate rusa a declarat că 117 din 118 de ostateci decedaţi în ultimele 48 de ore, au murit ca urmare a intoxicării cu gazele utilizate de forţele speciale, care sîmbătă în zori, au luat cu asalt teatrul din centrul Moscovei, unde un comando cecen ţinea peste 800 de persoane ostateci, cerînd încetarea războiului din Cecenia.

Medicul şef al Moscovei a fost cel care a vorbit pentru prima dată oficial de efectul gazelor, într-un interviu acordat agenţiei Interfax. Între timp, unele spitale au început să-i externeze pe foştii ostateci, dar medicul sef al Moscovei a precizat ca 650 rămîn spitalizaţi, 45 dintre ei în stare critică. Pînă acum au fost identificate numai 51 de victime din rîndul ostatecilor. Majoritatea membrilor comandoului cecen au fost deasemeni ucişi în curusl asaltului .

Deputatul PD Emil Boc va prezenta un proiect de lege privind despăgubirea proprietarilor de păduri pentru defrişările sau exploatările abuzive produse înainte de retrocedare.

Potrivit agenţiei mediafax, Emil Boc şi-a explicat iniţiativa prin faptul că unii propietari, nu numai că sînt repuşi în drepturi cu mare întîrziere, dar primesc terenuri care au fost supuse lucrărilor de defrişare sau exploatărilor intensive.

Mişcarea Ecologistă din Moldova a organizat un sondaj rapid la Chişinău care arată că marea majoritate se opune tranzitătii deşeurilor radioactive provenite de la centrala bulgară de la Kozlodui. Mai mult, preşedintele organizaţiei, Valentin Garaba a declarat Europei Libere că sumele cîştigate nu justifică în nici un fel pericolul potenţial pe care-l reprezinta aceste deşeuri nucleare.