Concernul rus Gazprom a cerut autorităţilor de la Chişinău să restrîngă consumul de gaz al ţării cu 25 până la 30 de procente începînd de la 1 noiembrie, să plătească de urgenţă datoriile pentru gazul consumat şi să se aştepte la preţuri majorate de la anul. Agenţia ITAR-TASS relatează că aceste avertismente sînt cuprinse într-o scrisoare adresată de Gazprom preşedintelui Moldovei Vladimir Voronin.

Vorbind la o conferinţă de presă la sediul Uniunii Europene din Bruxelles, preşedintele Rusiei Putin a spus că este în interesul ţării sale să-şi retragă integral armamentul din Trans-nistria şi a dat de inţeles că retragerea este lentă din cauza liderilor de la Tiraspol. “Din nefericire, a spus Putin, conducerea trans-nistreană este alcătuită din oameni cu care este greu să discuţi asemenea chestiuni. Ei au propriile interese, propria lor concepţie despre interesul naţional. Eu cred că această concepţie este greşită. Vom continua să discutăm cu ei aceste chestiuni” – a mai spus preşedintele Putin.

Guvernul Ucrainei a cerut Naţiunilor Unite să verifice acuzaţiile potrivit cărora un sistem radar ucrainean ar fi fost vândut Irakului, în ciuda embargoului ONU. Kievul a cerut implicarea Naţiunilor Unite după ce Statele Unite s-au arătat nemulţumite de felul cum a cooperat Ucraina cu o recentă inspecţie a experţilor americani şi britanici. Washingtonul susţine că are informaţii potrivit cărora despre tranzacţiile ilegale cu Irakul ar fi avut cunoştinţă chiar şi preşedintele Ucrainei, Leonid Kucima.

Chişinăul va saluta invitarea României în NATO, dacă liderii alianţei vor lua această decizie săptămâna viitoare la Praga – a declarat Europei Libere ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Emil Ciobu. El a mai spus că prin invitarea României în NATO, Republica Moldova va avea un ambasador în alianţă. Ambasadorul Emil Ciobu ne-a mai declarat că speră ca relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti să se îmbunătăţească rapid, după criza din ultimul an, provocată de acuzaţiile de expansionism aduse României de oficiali din guvernul comunist al Moldovei.

Leul moldovenesc s-a depreciat cu un procent în ultimele doua săptămîni în raport cu dolarul şi moneda euro. Un dolar costă acum la Chişinău 13 lei şi 99 de bani, iar un euro - 14lei, cotatia monedei europene depăşind-o pe cea a dolarului. Analiştii economici spun că deprecierea leului faţă de dolar este un fenomen sezonier, caracteristic pentru lunile de toamnă. În acelaşi timp, economiştii explică scumpirea mondei euro în Republica Moldova prin aprecierea acesteia pe piaţa internatională. Economiştii prognozeaza o noua creştere a preţurilor în Republica Moldova ca urmare a deprecierii monedei naţionale.

Într-un nou studiu pe tema legislaţiei româneşti a privatizării, analiştii de la Economist Intelligence Unit afirmă că prin legile adoptate în acest an guvernul de la Bucureşti a încercat să elaboreze politici de privatizare competitive cu ale altor ţări din regiune şi care să satisfacă atât cerinţele sindicatelor cât şi pe cele ale statului, însă rezultatul nu a fost cel scontat.

Ar fi fost de dorit o simplificare şi clarificare a procesului de privatizare, însa noua legislaţie pre- şi post-privatizare, spun experţii de la Economist Intelligence Unit, conţine o structură şi mai complexă decât cea anterioara, fixată pe un cadru legal ambiguu.

Coordonatorul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est Erhard Busek a deplâns faptul ca Uniunea Europeană încurajează România şi Bulgaria să adere în 2007. Într-un interviu acordat ziarului german “Die Welt”, Busek susţine că ţările balcanice nu vor fi gata să adere atât de curând şi că va mai trece mult timp până la aşa-numitul “al doilea val al extinderii” Uniunii Europene. La summitul din decembrie, de la Copenhaga, Uniunea ar urma să ofere invitaţii de aderare unui grup de 10 ţări candidate, printre care nu se numără România şi Bulgaria.

O delegaţie a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa va examina începînd de astăzi chestiunea controlului vamal pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Delegaţia are în componenţă reprezentanţi din 10 state membre în OSCE, inclusiv Statele Unite, Rusia, România şi Ucraina. Potrivit unor surse de la misiunea OSCE din Moldova, experţii organizaţiei vor verifica la faţa locului acuzaţiile aduse Ucrainei, în mai multe foruri internaţionale, de a fi favorizat contrabanda pe această porţiune de frontieră, aflată sub controlul regimului separatist de la Tiraspol.

Situaţia deputatului PSD Ristea Priboi, acuzat de implicare în reprimarea revoltei muncitorilor braşoveni, din 1987, va fi discutată marţi în comisia parlamentară pentru controlul Serviciului de Informaţii Externe – a declarat Europei Libere Constantin Nicolescu, preşedintele comisiei parlamentare din care face parte şi deputatul Priboi. La sfirşitul săptămînii trecute, Ristea Priboi a fost acuzat de unul din participanţii la revolta muncitorilor de la Braşov că l-ar fi bătut, în detenţie. Duminică, Partidul Naţional Liberal a cerut excluderea lui Ristea Priboi din comisia parlamentară SIE.

Confederaţiile sindicale ameninţă cu reluarea protestelor, acuzînd guvernul că a modificat fără consultarea lor Codul Muncii, în dauna salariaţilor. Preşedintele Federaţiei Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu a declarat la o conferinţă de presă că după concediul de vară executivul a schimbat unilateral prevederi negociate anterior cu sindicatele. Hossu a îndemnat parlamentul să nu aprobe în noua sa formă Codul Muncii, pe care l-a numit “un act normativ despotic, care instaurează un capitalism sălbatic”.

Parlamentul Irakului se va reuni într-o şedinţă de urgenţă cu uşile închise pentru a discuta un posibil răspuns la rezoluţia ONU de săptămâna trecută, care cere reluarea inspecţiilor internaţionale la arsenalele irakiene.

Adoptată prin vot unanim în Consiliul de Securitate ONU vinerea trecută, rezoluţia prevede “consecinţe grave”, dar neprecizate, dacă Irakul obstrucţionează activitatea inspectorilor. Bagdadul este dator să accepte sau să respingă rezoluţia până vineri, 15 noiembrie. La sfârşitul săptămânii, Liga Ţărilor Arabe a cerut Irakului să accepte rezoluţia ONU, avertizînd totodată Statele Unite să nu se abuzeze de ea pentru a ataca Irakul.

Parlamentul Israelului a fixat pentru 28 ianuarie data alegerilor generale anunţate de premierul Ariel Şaron săptămâna trecută, după dezmembrarea coaliţiei de guvernământ. Un purtător de cuvânt al parlamentului israelian a declarat că data alegerilor ar putea fi modificată în caz de urgenţă naţională, o aluzie la temerile că Israelul ar putea fi atacat de Irak, cu rachete, în cazul izbucnirii unui nou război în Golful Persic.

Secretarul general al Partidului Social Democrat Cozmin Guşă a declarat că partidul de guvernământ va hotărî săptămâna aceasta dacă doreşte sau nu alegeri anticipate la anul.

Guşă a spus că în conducerea PSD există încă opinii diferite în această privinţă. Recent, premierul Adrian Năstase şi-a exprimat opinia că ţinerea alegerilor după plan, adică în 2004, ar “bloca” un an extrem de important pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană.

O altă elevă rănită în explozia de la liceul “Jean Monnet” a fost externată, starea ei fiind în prezent bună, a anunţat ministrul sănătăţii Daniela Bartoş. În spital mai rămîne doar unul dintre cei cinci copii răniţi în incidentul de miercurea trecută.

Ultima dintre elevele rănite, Mariana Ciuraru are o evoluţie favorabilă, dar prognosticul rămîne încă rezervat. Ea a fost rănită grav în urma exploziei, suferind multiple leziuni toracice, cu perforaţie de intestin şi ruptură de vezică biliară. Investigaţiile asupra exploziei continuă, cu sprijinul unor cadre din serviciile speciale. Anchetatorii caută un bărbat de vîrstă medie, considerat suspect în cazul exploziei de miercuri, de la liceul Jean Monnet.

Suedia a declarat că expulzează doi diplomaţi ruşi în legătură cu un caz de spionaj la firma de telecomunicaţii Ericsson. Un purtător de cuvînt al ministerului suedez de externe a spus că cei doi sînt angajaţi ai ambasadei ruse, fără să dea alte detalii. Săptămîna trecută poliţia suedeză a arestat trei angajaţi sau foşti angajaţi ai companiei Ericsson sub acuzaţia că au transmis documente secrete unui serviciu de informaţii străin. Ericcson fabrică, între altele, sisteme radar şi de ghidare a rachetelor.

Rusia şi Uniunea Europeană au ajuns la o înţelegere care va permite ruşilor din enclava Kaliningrad să călătorească mai uşor spre alte părţi ale ţării lor, după extinderea Uniunii.

Problema enclavei de la Marea Baltică se află în fruntea agendei summitului Rusia-Uniunea Europeană, care are loc la Bruxelles, cu participarea preşedintelui rus Vladimir Putin. Vorbind în numele preşedinţiei Uniunii Europene, premierul danez Anders Fogh Rasmunssen i-a spus preşedintelui rus Vladimir Putin că războiul din Cecenia nu poate fi redus la o luptă cu terorismul. Premierul danez a insistat că problema cecenă poate fi rezolvată numai pe cale politică şi l-a avertizat pe preşedintele rus că Uniunea Europeană va continua să urmărească îndeaproape evoluţiile din Cecenia, inclusiv eventualele încălcări ale drepturilor omului.

Belarus a protestat faţă de întîrzierea unei decizii din partea Cehiei de a-i acorda viză preşedintelui Lukashenka pentru a participa la summitul Nato de la Praga. Un purtător de cuvînt al preşedintelui Lukashenka a declarat că simplul fapt că cehii discută dacă să acorde viză este “o insultă pentru Belarus şi umilitor pentru poporul nostru”. Ministerul de interne din Belarus a avertizat că în cazul în care nu se acordă vize delegaţiei din Belarus “reacţia noastră oficială va fi foarte dură şi consecinţele vor fi foarte grave”.

Delegaţii din ţările membre ale Convenţiei din 1972 asupra Armelor Biologice încep o conferinţă la Geneva pentru a discuta modalităţile de a întări prevederile acestei convenţii. Conferinţa va examina posibila introducere a unui sistem care să asigure că cele 146 de ţări care au ratificat convenţia îşi respectă angajamentele.

Experţii avertizează că recentele evoluţii din biotehnologie măresc pericolul ca armele bacteriologice să fie obţinute de organizaţii teroriste.

Uniunea Jurnaliştilor din Moldova a anunţat că va picheta mîine timp de două ore sediul Parlamentului în semn de protest faţă de suspendarea de către forţele de ordine a apariţiei săptămînalului “Accente” şi faţă de faptul că Parlamentul Republicii Moldova nu a luat nici o atitudine în acest sens.