Ministerul bulgar de externe a anunţat că 120 de cetăţeni bulgari au fost repatriaţi astăzi după ce au fost expulzaţi din Franţa şi Olanda. Potrivit purtătorului de cuvînt al ministerului, majoritatea celor expulzaţi lucrau ilegal în cele două ţări după ce intraseră ca turişti. Şapte dintre cei 120 au fost expulzaţi din Franţa şi 115 din Olanda. Potrivit autorităţilor vamale, peste 4300 de bulgari au fost expulzaţi în ultimul an din diferite ţări europene. Bulgaria a introdus anul acesta noi măsuri pntru a limita imigrarea ilegală a cetăţenilor săi, inclusiv penalităţi mai aspre pentru cei expulzaţi din alte ţări.

Reprezentanţi din 17 ţări membre ale Iniţiativei Central Europene, între care Romania şi Republica Moldova, s-au adunat în capitala Macedoniei, Skopje, înaintea reuniunii la nivel înalt care începe mîine. Se anticipează că reuniunea de două zile se va concentra asupra chestiunilor de securitate în regiune, precum şi asupra dezvoltării comerţului şi cooperării financiare între ţările membre.

Liderul partidului care va forma guvernul în Turcia a declarat că Italia a promis să sprijine, la summitul european de luna viitoare, efortul Turciei în vederea integrării europene. Liderul Partidului dreptăţii şi dezvoltării, Tayyip Recep Erdogan a făcut aceste declaraţii după convorbirile purtate cu premierul italian Silvio Berlusconi. Erdogan a spus că Berlusconi i-a promis că va exercita presiuni ca Uniunea Europeană să stabilească la viitorul summit de la Copenhaga o dată pentru începerea negocierilor cu Turcia.

Comisia parlamentară SIE a conchis, pe baza documentelor prezentate de acest serviciu, că deputatul Ristea Priboi nu a fost implicat în represiunea de la Braşov din 1987, a declarat deputatul PNL Constantin Nicolescu membru al comisiei SIE, citat de Mediafax.

Urmează însă acum ca şi SRI să prezinte un răspuns, a declarat la rîndul său deputatul PNL Ovidiu Drăgănescu. Deputatul Priboi, membru al comisiei SIE, a fost audiat de ceilalţi membri, în prezenţa prim-adjunctului directorului SIE, Constantin Rotaru. Ristea Priboi, acuzat de represiune la Braşov în 1987, a anunţat că i-a dat în judecată pe istoricul Marius Oprea, pe Werner Sommerauer, cel care susţine că a fost bătut de Priboi, precum şi două cotidiane centrale care au făcut dezvăluiri în acest caz.

Preşedintele american George W. Bush a declarat că administraţia sa ia “foarte în serios” banda audio pe care este înregistrată o persoană care afirmă că este liderul reţelei Al Qaida, Osama Ben Laden. Bush a adăugat că le revine acum experţilor sarcina să stabilească dacă înregistrarea recent difuzată este autentică. Experţii continuă analiza înregistrării, dar oficialităţi americane spun în particular că această chestiune este interpretată ca o nouă dovadă că Ben Laden este încă în viaţă.

Doi suspecţi au fost audiaţi miercuri seară de procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti în cazul exploziei de la liceul Jean Monnet din capitală. Potrivit unor surse judiciare citate de agenţia mediafax, cei doi suspecţi, Constantin D. şi un fost jandarm au fost reţinuţi după ce la domiciliile lor au fost descoperite materiale explozibile. În cursul zilei de miercuri aproximativ 30 de suspecţi au fost audiaţi de procurori şi poliţişti.

Comisia Europeană a iniţiat măsuri disciplinare împotriva Germaniei şi a avertizat Franţa în legătură cu deficitele lor bugetare. Comisarul european pentru chestiuni monetare Pedro Solbes a iniţiat acţiunea disciplinară pe baza predicţiilor că Germania va avea în 2002 un deficit bugetar de 3,8 la sută din produsul intern brut. Limita convenită în cadrul Uniunii Europene este de 3 la sută din PIB.

Comisarul european a spus totodată că Franţa riscă să depăşească această limită în anul 2003 şi ar trebui să primească un avertisment oficial.

Irakul declară că acceptă necondiţionat rezoluţia Consiliului de Securitate ONU privind eliminarea armelor sale de distrugere în masă. Anunţul a fost făcut la New York de ambasadorul Irakului la ONU Al Douri, care a spus că va înmîna secretarului general ONU Annan o scrisoare privind acceptarea rezoluţiei.

Al Douri a mai spus că ţara sa acceptă rezoluţia pentru a evita un atac condus de Statele Unite. Scrisoarea este semnată de ministrul irakian de externe Naji Sabri. Consiliul de Securitate dăduse termen Irakului pînă vineri să accepte rezoluţia, care cere acces neîngrădit pentru inspectorii ONU asupra armamentului şi ameninţă cu “consecinţe grave ” în caz de neconformare. Ieri, parlamentul de la Bagdad a recomandat în unanimitate respingerea rezoluţiei ONU dar a precizat că lasă decizia finală pe seama preşedintelui Saddam Hussein.

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin a emis un decret prin care a instituit Comisia naţională pentru integrare europeană. Potrivit documentului, Comisia Naţională pentru integrare europeană va elabora şi prezenta parlamentului spre aprobare Strategia de integrare europeană a Republicii Moldova, va elabora şi aproba planul de acţiuni pentru realizarea acestei strategii şi va coordona îndeplinirea acestuia. Preşedinte al noii Comisii a fost numit premierul Vasile Tarlev, iar vicepreşedinte este ministrul de externe Nicolae Dudău.

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin l-a revocat din funcţie, prin decret prezidenţial, pe ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor Anatol Cupţov. După cum transmite agenţia Flux, surse din cadrul guvernului au afirmat că deocamdată nu se ştie cine ar putea fi numit în locul lui Anatol Cupţov.

Înalţi reprezentanţi ai ministerelor apărării din Grecia şi Turcia, ţări membre Nato, au declarat că vor strînge relaţiile în domeniul apărării cu Bulgaria şi Romania, în interesul stabilităţii în regiune. Miniştrii apărării din Romania şi Bulgaria, Ioan Mireca Paşcu şi Nikolai Svinarov s-au întîlnit astăzi la Plovdiv cu reprezentanţii ministerelor apărării din Turcia şi Grecia, Sabahattin Cakmakoglu şi Lukas Apostolidis.

Reprezentantul turc a declarat ulterior că au fost discutate chestiuni privind sprijinul pentru candidaturile Romaniei şi Bulgariei precum şi chestiuni privind securitatea în Blacani şi în întreaga Europă. Cei patru au semnat o declaraţie comună privind adîncirea cooperării cu scopul de a ajuta Romaniei şi Bulgariei să atingă standardele Nato.

La Palatul Cotroceni au început consultările dintre preşedintele Ion Iliescu şi partidele politice parlamentare în legătură cu summit-ul Nato de la Praga şi cu summit-ul Uniunii Europene de la Copenhaga, din luna decembrie.

Consultările abordează însă şi chestiunea alegerilor anticipate, deşi aceasta nu figura între temele anunţate oficial. Purtătorul de cuvînt prezidenţial Corina Creţu a declarat că în cursul discuţiilor avute cu delegaţia PSD preşedintele Ion Iliescu şi-a menţinut obiecţiile faţă de ideea alegerilor anticipate. Potrivit purtătorului de cuvînt, preşedintele consideră că acest subiect ar trebui discutat, dacă dezbaterea publică o va impune, după summit-ul Nato de la Praga. Premierul Adrian Năstase a declarat după întîlnirea cu preşedintele Iliescu, că posibilitatea organizării alegerilor anticipate există “în mod realist” şi că acestea ar putea să aibă loc în prima jumătate a anului viitor.

Mii de sindicalişti au luat parte la o manifestaţie de protest în capitala Slovaciei, împotriva programului de reforme al guvernului, despre care spun că va crea mari probleme sociale. Potrivit relatărilor, la manifestaţia organizată la Bratislava au luat parte circa 3000 de persoane. Sindicaliştii spun că măsurile propuse vor mări decalajul între bogaţi şi săraci, prin ridicarea preţului la utilităţi şi reducerea asistenţei sociale. Protestul survine odată cu dezbaterea în parlament a programului, care cuprinde de asemeni reforme ale sistemului de sănătate şi de pensii în Slovacia.

Comisia Europeană a propus fonduri sporite şi “foi de parcurs” detaliate pentru România şi Bulgaria, stabilind măsurile pe care cele două ţări trebuie să le adopte pentru a-şi realiza cităm “propriul obiectiv”, de a adera la Uniunea Europeană în anul 2007.

Dacă propunerile Comisiei Europene vor fi aprobate luna viitoare la summitul de la Copenhaga al Uniunii Europene, România şi Bulgaria vor beneficia de o creştere cu 20 la sută a fondurilor de pre-aderare în anul 2004. În anul 2005 creşterea va fi de 30 la sută şi în anul 2006 de 40 la sută. Într-un comunicat de presă al Comisiei Europene se spune că aşa numitele “foi de parcurs” vor pune un accent special pe dezvoltarea capacităţii judiciare şi administrative necesare pentru aplicarea legislaţiei Uniunii Europene, precum şi pe reforma economică.

Comisia Europeană consideră de asemeni că Bulgariei şi României ar trebui să li se acorde “acelaşi tratament” ca şi candidaţilor din primul val şi să li se acorde statut de observator în organismele Uniunii, “în toate cazurile în care acest lucru este posibil din punct de vedere legal.”

Vicepreşedintele Băncii Mondiale şi directorul pentru România al acestei instituţii urmează să sosească astăzi la Bucureşti, unde vor evalua impactul cîtorva dintre proiectele Băncii Mondiale în România. Ei vor continua deasemeni dialogul cu autorităţile şi cu reprezentanţii sectorului privat.

Justiţia din Iran a confirmat sentinţa de condamnare la moarte a unui universitar de la Teheran, acuzat săptămîna trecută că a insultat clerul iranian. Oficiul de presă al ministerul justiţiei a dat publicităţii o declaraţie în care se spune că sentinţa e justificată, pentru că Hashem Aghajari a criticat în public ceea ce comunicatul numeşte “principiile” religiei islamiee.

Documentul condamnă în special afirmaţia lui Aghajari că musulmanii nu sînt “nişte maimuţe care trebuie să urmeze orbeşte lecţiile membrilor de rang înalt ai clerului”. În declaraţie se mai spune că universitarul a greşit profund atunci cînd a spus “religia nu este numai opiumul poporului, este şi opiumul conducătorilor”. Condamnarea la moarte a lui Hashem Aghajari a provocat un val de proteste studenţeşti la Teheran şi în alte oraşe din Iran.

Reprezentanţi ai Consiliilor naţionale de securitate din republica Moldova şi Rusia încep la Chişinău o reuniune de trei zile. Delegaţia rusă este condusă de secretarul consiliului de securitate naţională Vladimir Rushailo, iar pe agenda discuţiilor figurează probeme legate de securitatea regională şi internaţională, şi lupta împotriva terorismului mondial. Secretarii celor două consilii vor semna un protocol de cooperare în combaterea terorismului, a crimei organizate, a traficului de droguri şi armament şi a imigraţiei ilegale. Documentul prevede de asemenea colaborarea între consiliile naţionale de securitate rus şi moldovean în domeniul economic şi al protecţiei mediului.

Statele Unite sînt îngrijorate de faptul că Irakul s-a arătat interesat să cumpere mai mult de un milion de doze de atropină, care are între altele şi funcţia de antidot la gazele paralizante, ceea ce ar putea însemna că Bagdadul se pregăteşte să folosească arme chimice în eventualitatea unui acţiuni militare împotriva Irakului.

Locuitorii unor comune clujene din Munţii Apuseni vor avea primul sindicat sătesc din România. Agenţia Mediafax îl citează pe liderul BNS Cluj, Mircea Giurgiu cu declaraţia că au început demersurile pentru înfiinţarea unui asemenea sindicat în comunele Călăţele şi Rîşca, ale căror locuitorii vor beneficieze de susţinerea BNS în relaţiile cu autorităţile.

Agenţia Associated Press relatează că Irakul ar fi cerut Turciei o parte din aceste doze, în timp ce France Presse a anunţat că Bagdadul a făcut o solicitare în acest sens Naţiunilor Unite. Şeful diplomaţiei americane Colin Powell a declarat că Washingtonul încearcă să afle dacă motivele acestei cereri sînt legitime, dacă e vorba de o ameninţare reală sau doar de o încercare de a dezinforma. Powell a subliniat însă principala utilizare a atropinei în cantiatea şi forma solicitată de Irak este aceea de a contracara efectele otrăvirii cu gaze paralizante.

Secretarul General ONU Kofi Annan a solicitat comunităţii internaţionale să dezaprobe orice intenţie a Israelului de a-l expulza pe preşedintele autorităţii autonome palestiniene Yasser Arafat. Fostul premier israelian Benjamin Netanahu, acum ministru de externe în cabinetul condus de Ariel Sharon, declara cu o zi în urmă că în cazul în care va conduce din nou guvernul expulzarea lui Arafat şi a regimului său va fi prima decizie a cabinetului său. În ianuarie, anul viitor în Israel vor avea loc alegeri anticipate, iar Netaniahu este principalul rival al lui Ariel Sharon în cursa pentru şefia partidului Likud, aflat acum la putere.

Preşedintele Iliescu începe azi o nouă serie de consultări cu formaţiunile politice parlamentare privind summitul NATO de la Praga şi reuniunea Consiliului European de la Copenhaga din luna decembrie. Citat de RRA, şeful statului precizează că este deschis pentru consultări şi pe alte teme – cum ar fi legea partidelor politice sau alegerile anticipate. Astăzi la Cotroceni vor fi primiţi reprezentanţii PSD, UDMR şi PUR.